.

meniu orizontal

joi, februarie 16, 2012

FACEREA!

RECOMANDARE: Cititi fragmentul din „Facerea” numai după ce aţi citit fragmentul din "Fiinta umana"!

(fragment)
Motto:

Rabi Aba spune că lumea superioară BINAH este învăluită în mister, precum îi sunt toate atributele, deoarece ea există în secretul divin, în primele trei SFIROT-uri, ale lui BINAH, ce reprezintă o zi care îmbrăţişează toate zilele. Iar când ARICH ANPIN a creat şi a produs BINAH CU UN GÂND, El l-a produs pe cele şase părţi inferioare ale lui BINAH şi nu pe cele trei superioare. Şi pentru că Arich ANPIN este misterios şi acţiunile Sale sunt de neînţeles, este scris în SCRIPTURĂ „Beresheet”, prin asta înţelegându-se „El a creat şase” (Bara Sheet). Asta face aluzie la cele şase zile cereşti, dar nu se specifică cine le-a creat. CELE ŞASE ZILE LA CARE SE FACE ALUZIE ÎN BERESHEET aparţin unei lumi vagi şi de neînţeles.
(Zohar - Beresheet B - 32)

La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul. (Biblia - Noul Testament – Ioan 1-1)


Eee, ... cum vă sună textul de mai sus?
Cred că la orice carte, cel mai greu este cu începutul... după ce te-apuci serios de treabă ... nu mai poţi să te opreşti! Am acea senzaţie că am făcut o mulţime de introduceri şi nu v-am spus mai nimic până acum.... E, dar să vedeţi de-acum încolo ce simplu şi clar este totul!?!
Intrăm într-o zonă a cărţii extrem de complicată, cea mai complicată, căci facerea... hm, ca orice facere, nu a fost deloc un fapt simplu. Tocmai de aceea, SD (Supercivilizaţia Dumnezeului Biblic) ne simplifică povestea şi încearcă să ne-o facă mai accesibilă. Oricum, dacă ar fi fost să ne-o prezinte detaliat, nu am fi avut şanse prea mari ca să înţelegem ceva.
    Pentru mine este cert că SD a făcut o mulţime de lucruri materiale şi imateriale, că a stăpânit legile fizicii şi evident a fost expertă în cunoaşterea fiinţei umane şi a viului în general, cu mult înainte de-a se apuca de „facerea” prezentată în Zohar sau în Biblie.
    Cred că cel mai bine este să vă fac o scurtă prezentare cu ce am înţeles eu din facerea, căci altfel va fi aproape imposibil de urmărit firul Zoharului. Ştiu că prin asta vă cer extrem de mult şi anume, vă cer să aveţi încredere în decodarea mea. Ar fi aproape imposibil să fac altfel, căci numărul mare de versete, spaţiul pe care l-ar implica, v-ar tăia orice poftă de citit. Versetele Zoharului sunt dificil de tradus , din raţiuni pe care deja le-am expus. Dacă aş fi un tip harnic şi perseverent, aş avea nevoie de patru - cinci ani ca să traduc toate versetele şi să fiu şi mulţumit de munca depusă. Asta nu înseamnă că nu am citit şi mai mult decât atât, am analizat tot Zoharul. Aşa cum bănuiţi încă din acest motto, noţiunile cu care operează Zoharul sunt în mare parte abstracte, de negăsit în lumea noastră fizică. Vă cer la rândul meu putere de abstractizare şi de pătrundere a informaţiei. Chiar dacă zilele genezei „aparţin unei lumi vagi şi de neînţeles”, vă propun să parcurgem împreună aceste zile căci sunt importante în a ne familiariza cu vocabularul Zoharului.
    Pe scurt, SD proiectează marca genetică a viitorului PIG (program de inginerie genetică) în interiorul SS (statia supercivilizaţiei) . Tot evreul compatibil genetic cu zeul creator trebuie să treacă (evident sub formă de CS (corp spiritual) – după moartea somatică) printr-o adevărată fabrică de analiză şi compatibilizare totală a materialului genetic energetic recoltat cu marca genetică extraterestră. Am să vă prezint această fabrică incredibil de detaliat, dar nu acum, ci ...la momentul potrivit!
    Ceea ce trebuie să ştiti acum este că nivelul de operare genetică pentru SD, este nivelul energetic. Asta este foarte normal, căci, nivelul de decizie în organismul uman este cel energetic. Genetica energetică umană este ... complicată, iar noi, cu tehnologia actuală putem doar confirma pe ici, pe colo că ceea ce ne spun EI este adevărat. Centri energetici din corp corespund cu punctele de acupunctură, dar materialul energetic, cărămizile energetice, care au anumită „compoziţie”, structură, muzică, intonaţie, sunt greu de imaginat pentru noi. EI însă au ajuns la acel nivel tehnologic de recunoaştere a structurilor genetice energetice, pe care le-au denumit cu ... litere.
    Programul de proiectare a „lumii” - cunoscut sub numele de „facerea” - „geneza” nu este altceva decât programul de proiectare a standardului genetic al propriei mărci a SD. Ulterior, standardele genetice ale celor 12 viitoare standarde genetice ale familiilor lui Israel vor fi proiectate şi produse într-o marcă genetică compatibilă cu standardul SD. Procesul a fost de lunga durată, raportat la timpul nostru linear pământean şi mai ales a presupus etape distincte, fiecare dintre ele cu obiective genetice foarte clare. Ca să fie pe înţeles încă de la început, trebuie să vă imaginaţi o supercivilizaţie tehnică care a părăsit de mult timp calea evoluţiei genetice prin evoluţie naturală. Evoluţia lor genetică este în salturi genetice, fiecare treaptă presupunând o transformare genetică importantă, în primul rând prin reducere de gene, prin supleţe genetică realizată strict tehnic şi nu în ultimul rând prin calitate – performanţă genetică tradusă în inteligenţă, creativitate, etc. Transformarea se face totuşi din aproape în aproape, fiecare nouă marcă genetică fiind construită pe reminiscenţele celei vechi. Pot face o analogie cu seriile auto ale oricărui concern, care nu construieste un autoturism cu totul nou, ci noua serie este bazată în mare parte pe calităţile celei precedente. Seria 5 actuală a lui BMW este construită pe cea veche, care la rândul ei este construită pe precedenta şi aşa mai departe. Analogia se poate lărgi căci BMW nu produce numai seria 5, aşa după cum SD nu a produs numai familia Iuda sau Dan, ci un număr mare de serii care poartă marca BMW, aşa după cum şi SD produce 12 familii distincte toate fiind evrei. Şi în sfârşit, ca să lărgim şi mai mult analogia, nu avem numai BMW pe piaţa auto, ci o multitudine de mărci distincte fiecare cu un producător distinct, fiecare marcă auto fiind cel mai bine reprezentată numeric în arealul de producţie. Şi zeii implicaţi în PT sunt distincţi şi îşi produc seriile genetice distincte în areale distincte. Toată producţia LOR se numeşte Homo Sapiens Sapiens, aşa după cum toată producţia auto se numeşte automobil. După cum producătorul primului BMW în 1928 nu şi-a putut imagina şi nici măcar supravieţui producţiei BMW din 2010, tot aşa producătorul primului program SD nu a „supravieţuit” şi nici măcar nu şi-a imaginat pe deplin actuala producţie proprie.
       Şi-acum să trecem la treabă. Ca să proiectezi seria nouă, trebuie să enunţi obiectivele transformării şi să faci un PROTOTIP. Acest prototip - modelul concept - este practic un act de creaţie care realizează legătura între fosta şi viitoarea producţie. El va defini caracteristicile lumii noi. Pe de altă parte, ştiţi deja că fiecare dintre zei şi-a creat produsul – omul, după chipul şi asemănarea sa. Acest tandem genetic face să deosebim de fapt două lumi: una de sus – extraterestră şi o alta de jos – pământeană. Proiecţia prototipului, respectiv actul de creaţie descris de Zohar se referă la proiecţia întregului tandem genetic, respectiv a lumii de sus denumită superioară şi a celei de jos denumită inferioară, sau mai bine zis, se referă la reproiectarea standardului genetic al fiinţei extraterestre şi în tandem genetic cu ea, a celei pământene. Asta se întâmplă la nivel de proiectare de prototip, de standard. Aşa după cum în producţia auto intervin adaptări din mers şi abateri de la prototipul iniţial, tot aşa în procesul de producţie al fiinţelor umane a suferit anumite abateri şi readaptări la un standard modificat pe parcurs. În final, producţia de serie diferă mai mult sau mai puţin de modelul concept proiectat iniţial.
    Fiecare concern auto are propriul centru de proiectare şi de producţie. Ei bine, SD ca şi celelalte supercivilizaţii aflate pe aceeaşi treaptă de dezvoltare au şi ele centre de proiectare şi de producţie de fiinţe extraterestre. Pentru SD, acest centru se numeşte POMUL VIEŢII (PV).
    Prin urmare, „facerea” are loc în aşa-zisul Pom al Vieţii, care constă de fapt într-o „uzină” cu două mari mari zone principale ca şi în zone adiacente - cu un oarecare aspect secundar, cum ar fi Pomul.... „Morţii”! - adică Iadul – iezerul de foc sau cum doriţi să-i mai spuneţi. Aha, adică Raiul şi Iadul sunt vecine? Sunt tot cam pe-acolo? Da, cam ăsta este răspunsul Zoharului, mai mult decât atât, cele două zone sunt într-o relaţie oarecum fiziologică.
    Ar trebui să fac rezumat preliminar a ceea ce urmează să vă prezint, căci altfel, şansele ca să înţelegeţi sunt extrem de mici, şi asta nu pentru că subestimez capacitatea cuiva de a înţelege logica procesului descris, ci problema principală este propria-mi persoană. Îmi este greu să sintetizez o cantitate mare de informaţie, care are mai multe înţelesuri, care este integrată în diverse alte procese descrise, care se întinde pe mii de pagini şi pe care eu vreau să le reduc la zeci de pagini. În plus, trebuie la rândul meu să fiu logic, cursiv, credibil în ceea ce scriu... Credibilitatea este dată teoretic de logică, dar trebuie să sune logic şi pentru dumneavoastră! Practic acestă carte poate să fie scrisă în zeci de variante echivalente în informaţie. Depinde doar de abilitatea scriitorului de-a alege calea, de a selecta versetele şi de a alege mărimea materialului pentru ca lucrarea să fie una cu adevărat reuşită. În mod sigur cartea de faţă nu-i va multumi pe toţi şi în primul rând nu mă va mulţumi pe mine însumi. Va fi mereu ceva ce am uitat să scriu sau să explic, sau nu am ales bine între versete sau nici măcar nu trebuia să scriu aia.. etc

Iată „facerea” pe foarte scurt...
Se pot face conexiuni interesante între prezentarea din Zohar şi cea biblică a aceluiaşi proces. Practic, acelaşi proces poate fi privit din mai multe perspective temporale, de evenimente descrise şi de etape de creaţie în acelaşi timp, toate aceste procese, mai ample sau cu semnificaţie mai restrânsă, fiind raportate la cele 6 zile ale creaţiei.
Zeul , Dumnezeu, inginerul genetician şef, sau cum doriţi să consideraţi, face proiectul concept – ideal - al noului standard de fiinţă extraterestră. Acest proces este explicat într-un singur subcapitol al Zoharului din Vol 1 Beresheet. După cum am mai afirmat, nivelul conducător, principal, în orice organism viu, este nivelul informaţional energetic. De aceea adevăraţii ingineri geneticieni lucrează pe material genetic energetic şi nu somatic, aşa cum facem noi pe actuala treaptă de dezvoltare a ştiinţei. Pe scurt, este vorba de descrierea unei organogeneze energetice a viitorului standard care, evident, pleacă tot de la o singură celulă ce deţine material genetic – ADN-EI.
Acea celulă energetică ce deţine întreaga cantitate de informaţie energetică a viitorului organism expandează, se diferenţiază în organe şi sisteme energetice, respectiv în axe energetice identificate în Zohar cu cele trei coloane energetice, cu un număr de elemente centri – energetici ce corespund întregii structuri ai fiinţei nou proiectate.
Aici intervin şi apelez la capacitatea Dv de extrapolare şi ... imaginaţie. Proiectul fiinţă a fost raportat direct şi intrinsec la uzina denumită Pomul Vieţii care are o structură atât fizică (se află într-un anume spaţiu, ocupă o anume dimensiune), dar mai ales energetică. A face observaţii materiale sau energetice la acest nivel este total greşit căci totul este o unitate în care structura energetică primează. Închipuiţi-vă în acelaşi timp modelul BMW seria 5 care este produs la nivel concept. Apoi, imaginaţi-vă toată fabrica BMW care trebuie să producă piesele componente. În momentul producerii modelului concept, fabrica BMW există, dar deţine elemente structurale ale vechiului model. Întregul proces de producţie trebuie schimbat şi adaptat producerii conceptului. Întreaga fabrică este PV. Elementele genetice energetice vin pe linia de asamblare şi sunt premarcate, au o anumită formă – structură şi funcţie astfel încât nu există decât o singură variantă de asamblare - aceea care duce în final la modelul concept. Această parte a PV care asamblează piesele „originale” este numită BINAH. Toate piesele - elementele genetice de aici sunt ca structură - funcţie total compatibile cu modelul concept.
Acum vine marea problemă? De unde vin piesele? Cine şi cum le produce? Ei bine,  de partea asta se ocupă partea inferioară a PV numită MALCHUT. Materialul genetic prelucrat în MALCHUT provine la rândul lui dintr-un program riguros de inginerie genetică aplicat unei populaţii de pe Terra, tocmai în scopul recoltării elementelor genetice necesare în BINAH. Acele elemente nu sunt „piese originale” nici pe departe, dar au calitatea de a putea fi convertite în chiar piese originale 100%. Zoharul ne explică detaliat... (şi vom ajunge şi acolo) cum un CS recoltat din PIG riguros şi numai de acolo este dezasamblat, demontat în „piese componente” . MALCHUT are 7 nivele. Pe nivelul trei deja demontarea este aproape completa astfel încât nici nu-ti mai dai seama că piesa respectivă vine de la un BMW seria 5 (varianta umană) respectiv de la o fiinţă umană. În nivelele superioare ale lui MALCHUT fiecare piesă energetică este înconjurată de piese echivalente originale ce provin din BINAH (îngeri „păzitori” care „te lămuresc” şi „te vindecă”) şi care realizează un fel de terapie cu undă genetică, cam ca aceea descrisă de Dr. Acad. Piotr Gariaev în experimentele sale. De fapt, cam acelaşi proces se petrece, cred eu, în terapia cu celule stem. Astfel, piesele – elementele provenite de pe Terra sunt convertite în 100% piese originale. Atunci când ating standardul, trec automat în BINAH, fiecare piesă în zona corespunzătoare structurii BINAH, care de fapt este o structură perfect umană, la dimensiunile unei fabrici de fiinţe umane. Detalii ...urmează... mai luaţi un ceai de tei!


LITERELE GENETICE ALE ZOHARULUI APRECIERI GENERALE

La conceperea unui program de inginerie genetică programatorii iau în discuţie nivelul energetic şi nu pe cel somatic, pentru că, aşa cum am amintit, nivelul energetic este nivelul de decizie în orice organism viu. Reconstrucţia somatică nu urmează decât o anumită structură energetică prestabilită. „Joaca” cu genele are loc în nivelul energetic informaţional. Componentele de bază ale „materialului” genetic au fost notate cu ... litere. Fiecare literă însă, are mai multe variante, ce definesc anumite „nuanţe”, variaţii ale unei structuri genetice. Fac o comparaţie. Avem de exemplu litera „a” care îndeplineşte aceeaşi funcţie într-un cuvânt, indiferent de aspectul ei. Putem scrie această literă într-o multitudine de forme: a, a, a, a, a, a, a, a, a, a, a, a, a, etc. Funcţia literei „a” va fi aceeaşi, deşi aspectul va fi diferit. Înţelegeţi deja că putem “să construim” un om din litere scrise toate în “Times New Roman” sau toate în “Arial” sau în alte fonturi, dar la fel de bine am putea să-l “construim” din litere scrise într-o combinaţie - variaţie mai mare sau mai mică de fonturi. Dezideratul “scriitorului”, în cazul nostru al inginerului şef extraterestru, constă nu numai într-un limbaj cât mai simplu, fără litere în plus, dar şi în folosirea aceloraşi fonturi în scriere, dacă s-ar putea a unui singur font. Mai mult decât atât, putem folosi litere mici sau majuscule, iar chestiunea asta este deja o problemă de funcţie (nume propriu sau început de frază). Şi creatorii programului evreiesc folosesc un cod asemănător atunci când este vorba de limbajul genetic în energie informaţională. Asemenea literelor mari şi literelor mici diferenţiază stucturile energetice proprii LOR menţionând faptul că litera aparţine lumii cereşti BINAH, de structurile energetice ale omului pământean – MALCHUT. Mai mult decât atât, atribuie fiecărei litere un număr de centri energetici corespunzători punctelor de acupunctură şi prin aceasta fiecare literă are o valoare numerică definită. Pe de altă parte, diferenţiază forma literei în funcţie de provenienţă, diverse forme ale aceleiaşi litere având valori diferite. Deja din ce v-am spus până acum …şi pare destul de complicat… dar cam ăsta e Zoharul…
Anumite cuvinte şi grupuri de cuvinte din Zohar sunt scrise cu majuscule. Cred că traducătorul a dorit să respecte aspectul original al lucrării. Şi eu, la rândul meu, am păstrat, în general, acest aspect, pe care de-altfel îl consider total fără rost, în cazul variantei engleze sau române. În cazul variantei în aramaică, s-ar putea ca aspectul acesta să aibă un sens foarte bine definit. Veţi vedea că literele mari au valori numerice diferite de cele mici. De multe ori aceste litere sunt relatate direct la elemente structurale genetice energetice ce aparţin diverselor părţi ale pomului vieţii. Am convingerea că majusculele şi cuvintele scrise numai cu majuscule îşi au un sens bine definit în Zohar, ce ţine de un nivel de încodare al Zoharului accesibil numai computerelor cuantice. Asemenea Torei, Zoharul cred că ascunde nivele de încodare la care nici nu putem să visăm.
Creatorii programului au apelat în general cam la aceleaşi litere ce au stat la baza genetică a programului trecut. Diferenţele nu sunt uriaşe. Somatic este vorba de proiectarea unei fiinţe umane care are tot un cap, un trunchi, patru membre, un ficat, doi plămâni, un stomac, etc.

În primul volum al Zoharului - Prolog, capitolul 6 se numeşte „Literele - de Rav Hamnuna Saba” . Mai întâi este amintit faptul că înainte să creeze lumea de astăzi, Dumnezeu s-a gândit vreo 2000 de ani (ce fel de ani?) cam ce litere ar trebui folosite . Povestea Zoharului este supermetaforizată. Fiecare literă este personificată. Pe rând, fiecare literă vine în faţa creatorului pentru a-şi prezenta argumentele în a fi aleasă şi folosită în procesul creaţiei. Pentru fiecare dintre cele 22 de litere ebraice creatorul găseşte o motivaţie de a include sau nu respectiva literă în actualul program. De fapt, Zoharul subliniază că sunt în total 27 de litere:
    264. Cele 27 de legi constituie secretul celor 27 de litere. Deşi sunt doar 22 de litere, întregul alfabet, împreună cu literele finale MEM, NUN, TZADIK, PEI, CAF, cuprinde 27 de litere.... (VOL 5 Vazetze -264)
    Astfel , literele Tav, Shin, Tzadik, Pei (Ayin), Samech, Nun, Mem, Lamed, Caf , Tet şi Zayin şi au fost    îndepărtate din viitorul (actualul ) program. Iată cum se desfăşoară dialogul între „Stăpânul lumii” şi litere:
    24. Litera Shin a intrat apoi şi a stat înaintea Lui. Acesta a spus: Stăpâne al Lumii, aţi putea , vă rog să creaţi lumea cu mine, căci eu sunt numit în propriul tău nume Shadai. Şi ar fi cel mai adecvat pentru a crea lumea cu un nume sfânt. El a răspuns: Eşti demn, bun şi sincer. Dar pentru că eşti printre literele care formează cuvântul Sheker (falsitate), nu-mi doresc să creez lumea cu tine. (Vol 1 - Prolog)
    31. La acea oră, litera CAF a coborât de pe "Tronul Gloriei Sale." Tremurând, acesta a stat înaintea Lui şi I-a spus: Stăpâne al Lumii, aţi putea , vă rog să creaţi lumea cu mine, pentru că eu sunt Gloria Ta. Când litera CAF a coborât de pe "Tronul Gloriei Sale", 200.000 de lumi au fost scuturate şi Tronul a tremurat. Şi toate lumile au fost pe cale să se prăbuşească. Cel Sfânt, Binecuvântat fie El, a spus ea, CAF, CAF, ce faci aici?! Cu siguranţă, nu voi crea lumea cu tine. Du-te înapoi la locul tău, pentru că în ebraică cuvântul Cliya (distrugere totală) începe cu tine. Şi pentru că din cauza ta "... distrugerea totală este determinată şi decretată" (YESHAYAH 10:23). Prin urmare, întoarce-te la tronul tău şi rămâi acolo. În acel moment a părăsit locul şi s-a întors la locul său.
    32. Litera Yud a intrat, a stat înaintea Lui, şi a zis Stăpâne al Lumii, aţi putea , vă rog să creaţi lumea cu mine, căci eu sunt prima literă a numelui Sfânt Yud , Hei, Vav, şi Hei. Astfel, ar fi potrivit pentru Dumneavoastră a crea lumea cu mine. El a răspuns: Ar trebui să-ti fie suficient să fii îngravat în numele meu şi să apari în Mine. Tu îmbrăţişezi toate dorintele mele. Ridică-te, nu ar fi potrivit pentru tine de a fi scos din Numele Meu!
Şi vom constata pe parcurs că cele patru litere vor reprezenta baza genetică a actualului program.
    38.“Litera APEPH a stat afară şi nu a intrat. Cel Sfânt binecuvântat fie El i-a spus: Aleph, Aleph, de ce nu intri să stai în faţa mea la fel ca şi celelalte litere? Aceasta i-a răspuns: Maestre al Lumii pentru că am văzut toate celelalte litere că Te-au părăsit fără nici o binecuvântare. Prin urmare, ce aş putea eu să fac acolo, în faţa Ta? …. Cel Sfânt binecuvântat fie El a spus: Aleph, Aleph, chiar dacă chiar dacă Lumea este creată cu litera Bet, tu ar trebui să fii prima dintre toate literele. Ataşamentul Meu ar trebui să fie exprimat numai de către tine şi toate calculele şi acţiunile oamenilor ar trebui să înceapă cu tine. De aceea toate uniunile ar trebui exprimate prin litera Aleph.
Diverse capitole ale Zoharului fac referire la literele programului şi la funcţiile lor.
    39. Cel Sfânt binecuvântat fie El a format literele mari superioare – care fac aluzie la SFIRAH AL LUI BINAH şi literele mici inferioare ce fac aluzie la Sfirah al lui Malchut. Şi de aceea este scris Bet, Bet, care se referă la Beresheet Bara şi Aleph, Aleph care se referă la Elohim Et. Primul set de litere Aleph şi Bet sunt litere de sus, din Binah, în timp ce al doilea set a lui Apeph şi Bet sunt litere de jos, din Malchut. Ele sunt toate unite - cele din din lumea de sus din Binah cu cele din lumea de jos, care este Malchut - şi prin aceasta ele se influenţează unele pe altele.”

    261. Rabbi Shimon a spus că toate literele dintre cele 27 de litere ale alfabetului, sunt femeieşti şi bărbăteşti (de gen masculin şi feminin)  incluse fiecare una în cealaltă ca într-o unitate (cu alte cuvinte, fiecare literă are incluse ambele caractere: feminine şi masculine na). Literele din dreapta şi din stânga sunt de gen masculin ; cele din coloana centrală sunt de gen feminin - în secretul apelor cereşti şi de sex feminin. Literele bărbăteşti (cu caractere masculine) se revarsă peste apele cereşti şi literele femeieşti (cu caractere feminine) care dau naştere apelor feminine. Totul se uneşte şi devine o unitate. Aceasta este uniunea completă. Prin urmare, oricine ştie despre aceste uniuni şi este atent în meditaţie asupra lor, va fi fericit în această lume şi lumea care o să vină. Pentru că partea principală a uniunii realizate corespunzător conţine grupuri de de câte trei, ca şi când literele ar fi împărţite în grupuri de câte trei: doi bărbaţi deasupra şi o femeie sub (două litere masculine deasupra şi o literă feminină mai jos, între ele n.a. ) , pe partea asta şi pe partea opusă, într-o singură unitate - ceea ce înseamnă că stânga şi dreapta vor unite în mod corespunzător UNIT, de către mijlocul UNUL , perfectiunea întregului. Totul este în secretul al ordinii se sus, care este în asemănarea celor de sus, în Binah, care este organizat de grupuri de câte trei în secretul uniunii.

    262. După ce a explicat cele nouă legi ale primului aranjament (de litere) mai întâi spre est, Tiferet, el acum ne explică faptul că, a doua lege este cea a vântului de sud, CHESED. Există trei legi în această direcţie, şi fiecare este în continuare împărţită în trei legi. Astfel, există nouă legi, astfel cum a fost explicat ÎN LEGĂTURĂ CU VÂNTUL de sud. Acestea toate emerg din legile patriarhilor, cele trei coloane de mai sus în Binah, numite "Avraham ',' YITZCHAK" şi "YA'AKOV", în funcţie de dispunerea literelor YUD-Hei-VAV ale Numelui Sfânt, aşa cum a fost explicat. Aceste nouă legi urmează anumite litere, care sunt cele trei grupuri de trei litere, care sunt dreapta, stânga, şi mijloc. Ele (legile) călătoresc după ele (litere) şi armate şi miriade de îngeri mai jos, în BRIYAH, YETZIRAH şi ASIYAH călătoresc şi urmează aceaste legi ale direcţiei de sud.

    264. Cele 27 de legi constituie secretul celor 27 de litere. Deşi sunt doar 22 de litere, întregul alfabet, împreună cu literele finale MEM, NUN, TZADIK, PEI, CAF, cuprinde 27 de litere....

    265. Secretul constă în faptul că aceste 27 de litere sunt secretul celor nouă litere de sex feminin, care sunt unite cu alte 18 legi în secretul literelor de sex masculin. Totul este aşa cum trebuie să fie.


    266. ... asemănătoare literelor din lumea cerească, din Binah, există alte litere jos, în NUKVA (populaţia recoltată-na ). Literele cereşti din Binah sunt mari, iar literele din NUKVA sunt mici. Fiecare se aseamănă celorlalte şi tot ce este adevărat şi pentru literele din Binah este adevărat şi pentru litere din NUKVA. Secretele cu privire la misterul barbatului şi al femeii, în privinţa literelor, se aplică de asemenea acestora (literelor de jos şi de sus na) şi totul este perfect ceea ce înseamnă că orice se aplică în lumea cerească (orice lege, regulă) se aplică şi în lumea inferioară. Din Vol 5 Vayetze

CONTINUI CU IDEI REFERITOARE LA „FACEREA”

Şi acum, dacă am reuşit să definim cât de cât „literele”, adică materialul genetic, „cărămizile” genetice din care este alcătuit un anumit standard genetic, haidem să vedem care este maniera în care Zoharul descrie procesul facerii – genezei.
În paranteză fie spus, asimilarea naraţiei Zoharului în următoarele versete cu organogeneza energetică a fiinţei umane/extraterestre, este una dintre cele cele mai frumoase şi subtile informaţii ascunse în Zohar si în toate textele vechi. Sunt aşa de bucuros ca m-am prins de chestia asta.... Ei, iată cum sună:


1. Odată cu începutul manifestarii voinţei Regelui, adică când Regele a dorit crearea lumii, o scânteie puternică a făcut o gravură (un tablou) din lumina cerească. Această scânteie puternică, care a emanat din cel mai ascuns lucru din toate cele ascunse, din secretul fără de sfârşit, a luat un aspect fără formă. Scânteia a fost apoi introdusă în centrul unui cerc care nu era nici alb, nici negru, nici rosu, nici verde, şi nici un fel de culoare. Când El şi-a început măsurătorile, El a creat culori aprinse care străluceau în spaţiul gol şi în gravură. Dinăuntrul scânteii acestă puternică scânteie a revărsat o fântână din care umbrele de dedesubt şi-au primit culorile.

Eh, ce frumos! Adică, noul standard genetic care va fi la baza noului program de inginerie genetică provine dintr-o scânteie („bucată” de lumină) luată din ...lumina „cerească”, adică zic eu, dintr-o lumină compatibilă genetic cu „Regele”, care la rândul lui este o fiinţă de lumină, ca şi noi de altfel. Lumina iniţială (ADN ENERGETIC INFORMAŢIONAL) - scânteia era lipsită de culoare, dar avea inclus întregul program de .... ORGANOGENEZĂ, care prin diferenţiere ulterioară (somatică) în sisteme şi organe şi respectiv energetică în spectre de culoare tipice organelor interne, avea să genereze acele „culori aprinse din gravură” care în final dau aspectul aurei standardului genetic. Păi ... noi din ce ne naştem? Dintr-o celulă fecundată (ovul fecundat de spermatozoid) care conţine cei 46 de cromozomi ai speciei umane, material genetic ce deţine întregul program de organogeneză şi de dezvoltare ulterioară a unei fiinţe umane dintr-o singură celulă primordială. O analiză spectrală a acestei unice celule poate defini aspectul ei imaterial de lumină – „scânteie”, de lumină structurată, capabilă să nască aura umană pe măsură ce organogeneza avansează.

În imagine avem în stadiul A ovulul fecundat - celula unică ce deţine programul dezvoltării unei întregi fiinţe umane, apoi pentru următoarele ore stadiul de două şi apoi 4 celule (B), după care urmează la 48-72 de ore de la fecundare stadiul de morulă (C) urmat apoi de stadiul D (blastulă) la care face referire următorul verset:

2. Din cel mai ascuns dintre toate lucrurile ascunse, secretul fără de sfârşit a emanat două feţe: una despicată (separată?, croită?) şi cealaltă nedespicată, necroită?. Atmosfera sa a fost necunoscută până când suflări puternice au divizat Atik şi un punct ceresc ascuns a strălucit. Dincolo de acest punct, nimic nu poate fi cunoscut şi din acest motiv, El este numit cu numele de Început, ceea ce înseamnă Primul dintre Cuvinte.

„Punctul ceresc” îl putem observa în poziţia orei 5 în stadiul D din figura de mai sus, numit stadiul de blastulă, sau în stadiul C-D din figura de mai jos, la 5-7 zile de la fecundare. Practic, versetul 2 descrie stadiul de blastulă, în care celulele rezultate prin diviziune celulară creează o sferă de celule - blastomeri , care urmează o diferenţiere ulterioară. Apar cele două zone – „despicată” – partea invaginată şi cea „nedespicată” - partea exterioară care divizează „Atik” – zona internă a noului organism .

În stadiul următor de gastrulă - descris de versetul 3 - o parte dintre celulele blastocistului se invaginează ca în figura de mai sus, rezultând trei foiţe - cea internă (roşie)– endodermul – din care se vor forma plămânul, tiroida, pancreasul, mezodermul – foiţa de mijloc (brună) din care se vor forma muşchiul cardiac, muşchii netezi şi striaţi, rinichii, celulele sanguine şi ectodermul, foiţa externă (portocalie) din care se vor forma pielea, sistemul nervos – creierul .

3. Şi cei care sunt înţelepţi strălucesc ca lumina firmamentului şi se întorc la Cel Drept ca stelele pentru totdeauna. Expresia „Şi cei care sunt înţelepţi” se referă la sufletele celor drepţi, „strălucirea firmamentului”, la iluminarea celor trei Sfiroturi superioare care sunt revelate atunci când sunt combinate cu atributele Milei. Aura strălucirii este cel mai ascuns – tăinuit lucru dintre toate cele tăinuite , unită cu acest punct şi strălucind înăuntrul lui. Apoi, acest ÎNCEPUT CARE ESTE ARICH ANPIN – s-a dezvoltat sub forma CAPULUI ŞI CORPULUI şi şi-a făcut un templu în onoarea şi cinstea gloriei sale. Acolo, înăuntrul templului Arich Anpin a plantat o sămânţă sfântă pentru a aduce mai departe SUFLETE în beneficiul lumii.... Acesta este secretul lui” prin urmare seminţele sfinte sunt trunchiul său neclintit”

Teoretic Arich Anpin ar putea să reprezinte iniţial numai ectodermul şi creierul, deşi la fel de bine sau chiar mai degrabă, ar putea reprezenta întregul corp aflat în acest stadiu iniţial de dezvoltare embrionară – respectiv energetic-embrionară. Arich Anpin dezvoltat sub forma capului şi corpului - teoretic sub forma unei fiinţe extraterestre standard. Veţi vedea mai târziu, la momentul potrivit, cum „seminţele sfinte” recoltate de pe Terra formează - clădesc Arich Anpin. Versetul este plin de logică, ca mai toate de altfel.
Avem şi o primă definire clară a noţiunii de „firmament”, care pe parcurs va deveni şi mai clară. După ceea ce înţeleg eu, firmamentul este strălucirea – spectrul de lumină emanat strict de genetica specifică fiinţei extraterestre standard. Numai cei compatibili genetic, intraţi în procesul de compatibilizare genetică totală, vor fi în stare să emane lumină asemenea strălucirii firmamentului. A traduce sau a asocia firmamentul cu „cer-ceruri- lumina cerească, etc, este total inexact.



4. Strălucirea pe care El a semănat-o pentru onoarea lui este similară cu seminţele purpurii ale viermilor de mătase, pentru că viermele se înconjoară însuşi în propria-i mătase, în propria-i creaţie. Şi din acea sămânţă, El pregăteşte pentru El însuşi un templu pentru gloria Sa şi pentru beneficiul tuturor. Cu acest Început, Cel Tăinuit, cel Necunoscut, Unul a creat templul, iar acest templu este numit cu denumirea "Elohim".

După cum obsevaţi, fiecare verset este plin de semnificaţii şi trebuie analizat. În procesul creaţiei, încă din stadiul timpuriu al proiectului concept sunt create concomitent cu organogeneza energetică a proiectului şi locaţiile standard din PV ce sunt destinate viitoarei producţii de „piese componente”. Asta se întâmplă în zona BINAH care reprezintă PRIMUL TEMPLU! şi care de fapt este raportat metaforic şi la denumirea de ELOHIM, adică la structura AND-EI a fiinţei proiectate.

5. Acesta este secretul cuvintelor: "La început Elohim a creat ..." (Beresheet 1:1). Acest templu este luminozitatea de la care toate cele zece vorbe au fost create, în accord cu semnificaţia secretă a extinderii punctului din acea luminozitate ascunsă. Astfel, în cazul în care cuvântul "creat" se aplică la ea, nu e de mirare că este scris: "Şi Elohim a creat pe om după chipul Său" (Beresheet 1:27).

6. Strălucirea, care este ARICH ANPIN, este secretul Începutului, pentru că numele său este în primul dintre toate. Numele sfânt Eheyeh este inscripţionat pe părţile laterale ale lui ARICH ANPIN. Numele Elohim este inscripţionat pe coroana. Şi acesta este secretul lui Asher, care este un templu ascuns, şi este începutul revelaţiei secretului Începutului. Cuvântul Asher se compune din aceleaşi litere ca şi cuvântul Rosh (cap), dar în sens invers, aşa încât litera - care este prima literă în cuvântul Rosh - este ultima litera în cuvântul Asher. Acest lucru demonstrează că Rosh este cel care a ieşit la resheet (Început), care este de fapt ARICH ANPIN. Prin urmare, a ieşit din (ceva de) aspectul capului şi a fost format ca un corp fără de cap.

Zoharul ne răscoleşte neuronii şi raţiunea cu o multitudine de denumiri, care reprezintă fie denumiri ale diverselor părţi energetice ale fiinţei proiectate, fie diverse stadii de organogeneză energetică ale aceleiaşi fiinţe. Din lumina iniţială se ajunge la structura ARICH ANPIN care are “inscripţionate” lateral structurile Eheyeh, iar pe coroană structura formată din literele energetice care dau numele sfânt ELOHIM. Vom vedea că fiinţa supremă, Dumnezeu se raportează deseori la multe alte denumiri structuri echivalente, ELOHIM fiind doar una dintre ele. Şi aşa şi este … şi eu am trecut prin stadiul de ovul fecundat, de morulă, de blastulă şi tot TVM am fost chiar şi atunci. Mai mult decât atât, toate părţile mele mă definesc pe mine şi numai pe mine. Iar dacă părţi din alţii ar fi total compatibile cu mine ca structură şi funcţie, asta ar însemna că şi acele părţi mă definesc pe mine, TVM. Prima analogie care mi-a venit în minte când am început să citesc Zoharul a fost cea cu operaţiile cu mulţimi din matematică. 
 
7. După ce punctul şi templul au fost stabilite ca fiind una (o unitate), Beresheet - care este ARICH ANPIN - a inclus un început măreţ în lumina lui Chochmah. Mai târziu, imaginea templului s-a schimbat şi a fost denumit casă (Erb. bayit) şi punctul ceresc a fost denumit cap (Ebr. Rosh). Ele au fost incluse unul în celălalt prin secretul Începutului, deoarece din combinarea cuvintelor Bayit şi Rosh se formează termenul BERESHEET. Acest lucru a durat atâta timp cât BAYIT şi Rosh au fost ca unul (o unitate), atâta timp cât nu a existat nici un mod de locuire în casă; atât timp cât CHOCHMAH nu a fost îmbrăcat cu CHASSADIM, care dezvăluie cele patru culori ale casei. Dar acesta (templul) a fost însămânţat în scopul de locuire şi odată ce a fost locuit, a fost numit cu denumirea ascunsă, tăinuită de "Elohim".

Acum este şi mai clar ceea ce scriam mai sus, şi anume faptul că atât ELOHIM structura primară din Arich Anpin cât şi viitoarea zonă locuită (de locuit) corespunzătoare structural lui Arich Anpin pot fi denumite ELOHIM.


8. Strălucirea a fost ascunsă şi tăinuită până când copiii lui Israel au venit înăuntrul ei în scopul de a da naştere şi casa a fost extinsă pentru a conţine ceea ce a fost stabilit prin sămânţa sfântă. …
… Sămânţa constă în literele îngravate (inscripţionate) care reprezintă secretul Torei, ce se referă la ZEIR ANPIN , care a fost emanat din acel punct care este ARICH ANPIN.

Acum se face referire pentru prima dată la scopul „locuinţei”. Copiii lui Israel (cel pământean) vor veni aici – în locuinţă – pentru a da naştere - adică pentru a produce – ceea ce ... a fost stabilit prin sămânţa sfântă! Aceasta din urmă constă în structura standard – litere, structură, care reprezintă secretul Torei – structură echivalentă cu structura ZEIR ANPIN – cea mai importantă structură din BINAH, derivată şi ea tot din ARICH ANPIN! Se va dovedi mai tîrziu că această structură notată cu ZEIR ANPIN corespunde de fapt „coloanei centrale” a standardului genetic extraterestru, respectiv canalului energetic central, ce corespunde la om cu meridianele energetice centrale REN MAI şi DU MAI, dar la fel de bine reprezintă practic întreaga structură genetică extraterestră.
Poate că este cazul să fac câteva precizări în avans, pentru o înţelegere mai uşoară.... Zoharul este plin de multe metafore, comparaţii, echivalenţe ca şi de modalităţi specifice în a sublinia diferenţele între diverse noţiuni.
În Biblie, Tora este reprezentată de primele 5 capitole, zonă ce descrie practic numai programul de inginerie genetică al poporului evreu şi nu exploatarea programului. Toată acestă zonă este practic GENEZA poporului evreu, respectiv geneza viitoarelor elemente de analizat în PV, în zona MALCHUT.
Zoharul nu este decât o analiză extrem de detaliată a Torei, adică a primelor 5 capitole ale Bibliei. În acelaşi timp, zona BINAH a PV este denumită Tora scrisă - adică Tora structură (conţine elemente genetice structurale strict extraterestre), în timp ce zona MALCHUT este denumită – Tora vorbită (conţine elemente genetice structurale pământene compatibile cu stucturile genetice extraterestre). Elementul structural de bază din BINAH – numit ZEIR ANPIN, este la rândul lui echivalent cu Tora scrisă.

9. Acel punct ceresc, care este ARICH ANPIN, a semănat în interiorul templului - care este Yisrael - Saba şi TEVUNAH - secretul celor trei puncte (vocale): Cholam, Shuruk şi Chirik. Deci, ele sunt combinate într-un secret, o Voce care rezultă din unirea celor trei puncte. Când Vocea a ieşit, omologul său de sex feminin a venit cu ea. Ea a inclus toate literele după cum este scris: "Cerurile ..." (Beresheet 1:1); aceasta este vocea şi principiul său feminin. Această voce, care este Secretul Cerurilor, este ultimul nume al lui Eheyeh, care este strălucirea care conţine toate literele şi culori în acest mod.

Ehe, versetul asta vrea deja să ne bage în ceaţă... ce am putea să înţelegem? Poate că vă întrebaţi... „Hm... chiar trebuie să înţelegem totul?”... Da, aveţi dreptate... dar cu sârg şi cu răbdare primim de fapt toate răspunsurile, chiar dacă imaginaţia ne este încercată la maximum, căci câteodată, în afară de logică ,nu avem alte punţi între elemente de cunoaştere care ne lipsesc total!
Nu trebuie să uitaţi nici o clipă ,atunci când luăm în discuţie structuri energetico-materiale , că fiecare particulă - de orice fel ar fi - emite un anumit spectru de lumină şi un anumit sunet. Totul este lumină şi muzică, chiar dacă simţurile noastre nu percep acest aspect.
Fiecare celulă a noastră îşi cântă propria partitură care este integrată în marea simfonie a organismului. Muzica – melodia – simfonia structurii genetice standard extraterestre este denumită în Zohar SHOFAR. Am scris mai devreme şi reamintesc faptul că o structură scrisă cu „litere genetice” poate fi scrisă cu diverse „nuanţe”. Exemplul meu se referea la a scrie acelaşi „text genetic” în Arial sau în Times New Roman sau în Tahoma. Textul este acelaşi, dar aspectul său va fi diferit şi foarte probabil că FUNCŢIA SA VA FI DIFERITĂ ŞI ÎN MOD SIGUR MUZICA SA VA FI DIFERITĂ. Revenim la verset... ARICH ANPIN - structura genetică ce deţine programul genetic are inclusă nu numai structură, ci şi funcţie. Ea dezvoltă, inoculează în interiorul templului care este „Ysrael Saba şi Tevunah” – secretul celor trei puncte vocale care la rîndul lor sunt combinate şi unite într-o voce. Şi-acum intervine partea şi mai grea... vocea programată inţial... cam „tăcută”, firavă, cu „octave” mai puţine îşi întâlneşte omologul de sex feminin.... De unde o veni şi asta? Păi...provine de fapt din Malchut... Mai aveţi răbdare?
În primul capitol, atunci când am vorbit despre ADN, am amintit faptul că numai circa 2-3% din tot lanţul moleculei este ADN codor de structură, de morfologie adică încodează modul în care arătăm. Restul de circa 97% reprezintă încodare de funcţii, de instincte, de personalitate moştenite de la ascendenţa genetică. Această variaţie de baze A-T;G-T care urmează aşa cum am amintit sintaxa limbajului, foarte probabil creează „muzica” în care ADN-ul codor este „îmbrăcat” permanent şi în care funcţionează perfect. În plus, după naştere, cu fiecare perioadă ne remodelăm personalitatea, învăţăm, experimentăm, etc şi toate acestea se adaugă vrând-nevrând pe un ADN – funcţie (muzică) tot mai încărcat, cu variaţii de tip JAZZ pe muzica tot mai complexă a organismului. Presupunem că acest organism ADN-EI este recoltat de zei, după moartea somatică (a corpului fizic). La o investigaţie sumară, în cazul în care este compatibilizabil cu structura standard extraterestră, intră în procesul de prelucrare primară în zona MALCHUT a PV. Pe treptele inferioare are loc o dezasamblare a CS în structuri componente din ce în ce mai simple, astfel încât, conform Zoharului, pe treapta a treia din şapte deja nu se mai poate distinge o formă umană a CS. Deja pe treptele inferioare are loc o „şlefuire” a ADN-EI prin care se pierd în primul  rand toate memoriile legate de viaţa pământeană. Aminteam mai sus faptul că toate aceste memorii au ca suport – LIMBAJUL. De aceea, zona MALCHUT a PV este similară cu TORA VORBITĂ!, în timp ce zona BINAH este denumită TORA SCRISĂ. Copiii  nou-născuţi sacrificaţi zeilor, intră direct pe treapta a treia de prelucrare din Malchut, ei neavând memoria propriei experienţe de viaţă, ci doar memorii dobândite de la ascendenţa genetică. Pe treptele superioare din Malchut ADN-EI pământean este în continuare şlefuit, sunt îndepărtate, memorii ale ascendenţei genetice (instincte, personalitate, abilităţi moştenite şi încodate genetic, etc) nedorite a intra în PV, în zona BINAH, şi nu numai atât... Pe aceste trepte superioare are loc adevărată terapie genetică cu undă genetică, în care „îngeri” – unităţi genetice extraterestre îmbracă practic elementele genetice de provenienţă pământeană şi le transformă în unităţi identice cu ale lor. Procesul se desfăşoară cu viteza luminii şi e descris magistral în Zohar. În acest proces chiar şi ADN-EI codor de structură – morfologie – aspect somatic ulterior este transformat în structură identică extraterestră. La nivel de ADN-EI- funcţie sunt conservate şi mai mult sunt preschimbate- „potrivite” toate funcţiile ce definesc fiinţa extraterestră, astfel că elementele genetice sunt pregătite să ascensioneze în BINAH. Ei bine, vă daţi seama că vin şi ele cu „vocalele” specifice care, odată reunite în structuri mai complexe în BINAH vor da muzica din BINAH, care de fapt este simfonia fiinţei extraterestre. Această muzică este simplă, armonică, fără prea mult JAZZ. Dar ... muzica înainte de-a deveni standard pentru fiinţă extraterestră, provine teoretic tot din Malchut, după ce a fost intens curăţată de dizarmonii, prelucrată.
Ehe, acum vă daţi seama ce vacarm, ce dizarmonie totală este prin MALCHUT, mai ales prin treptele inferioare, ca să nu zic ce dezastru , cacofonie muzicală este în IAD – GHEHONOM!
Ca informaţie preliminară complementară, trebuie să ştiţi că BINAH şi Malchut au mai multe metaforizări.
BINAH este soarele, ziua, bărbatul, textul scris.
MALCHUT este luna, noaptea, femeia – sursa principiului feminin, textul vorbit.


Si-acum ne întoarcem la versetul de mai sus...
Când Vocea a ieşit, omologul său de sex feminin a venit cu ea. Ea a inclus toate literele după cum este scris: "Cerurile ..." (Beresheet 1:1); aceasta este vocea şi principiul său feminin. Această voce, care este Secretul Cerurilor, este ultimul nume al lui Eheyeh, care este strălucirea care conţine toate literele şi culorile în acest mod.
Partea acesta de verset ne spune că ceea era încodat în ARICH ANPIN avea să conţină încodat întreaga structură de funcţie –(voce şi culori) şi de morfologie (litere) a viitoarei fiinţe.

10. Până în acest punct, acesta este secretul lui "Hashem Elohim-ul nostru, Hashem." Aceste trei grade corespund secretului ceresc, în versetul: "La început Elohim a creat ..." Şi astfel termenul Beresheet este un secret străvechi, şi anume CHOCHMAH care este numit ÎNCEPUT. Termenul (cuvântul) Bara (a creat) face referire la un secret ascuns, de la care orice altceva se extinde. Sensul secretului lui Elohim este faptul că susţine tot ceea ce există mai jos (În lumea de jos). Termenul de "ceruri" face referire la unirea dintre bărbat şi femeie şi este interzis să fie separaţi, ci mai degrabă să fie combinaţi, pentru că ei sunt secretul Vocii şi al rostirii - YUD-HEI-VAV-HEI - ADONAI, care sunt unite într-una singură (unitate – cuvânt - rostire).
Ne este clar că Hashem-Elohim - noţiuni oarecum echivalente - a creat, a expandat şi este unitatea spre care tinde populaţia din program compatibilă cu structura ELOHIM (asta dacă privim de jos în sus). Privind de sus, dinspre BINAH către lumea inferioară (de jos), se poate spune că Elohim susţine lumea de jos. Uniunea dintre bărbat şi femeie se referă de fapt la uniunea MALCHUT – BINAH, care duce la formarea unităţii ZEIR ANPIN (YUD-HEI-VAV-HEI) ce deţine atât voce – melodie – funcţie, cât şi rostire - morfologie – structură.

11. Particula Et (articolul hotărât l) este creat prin combinarea literelor Aleph şi Tav, care sunt prima şi ultima literă ale alfabetului. Astfel, Et include toate literele de la început până la sfârşit. Ulterior, litera Hei a fost adaugată la Et , astfel încât toate literele ar fi unite cu Hei. Aceasta a format cuvântul Atah (tu), care constă din literele Aleph-Tav-Hei. Astfel, versetul spune: "Şi tu le cuprinzi (le prezervi) pe toate" (Nechemyah 9:6). Et este secretul Adonai şi este aşa este numit. Cerul este Yud-Hei-Vav-Hei, care este superior denumirii Adonai , deoarece ZEIR ANPIN, numit "ceruri" şi, de asemenea numit "voce", este secretul numelui YUD-HEI-VAV-HEI. Şi principiul său feminin numit "Et şi " vorbire” (limbaj), este secretul numelui Adonai.

Şi acum să ne mai stoarcem creierul un pic… Zoharul este plin de motivaţii – poveşti naive care au darul să ne explice câte ceva . Practic vestetul de mai sus ne spune că litera Hei este prezentă în tot organismul, este unită intrinsec cu toate celelalte litere ce scriu morfologia – aspectul somatic al organismului. ”Cerul” - structura de bază a fiinţei extraterestre - denumită ZEIR ANPIN este reprezentată de literele YUD-HEI-VAV-HEI. Particula Et, ce se găseşte în toate literele şi care reprezintă limbajul şi în acelaşi timp principiul feminin al numelui YUD-HEI-VAV-HEI. 
12. Cuvântul VE-ET, face referire la definirea noţiunii masculin şi feminin. VE-ET este secretul Vav-Yud-Hei-Vav-Hei, şi ambele sunt ca unul. Pământul este numele Elohim, echivalent cu cel ceresc, care este apt - potrivit de a elibera fructe şi urmaşi. Acest nume este inclus în trei locuri şi este definit în multe feluri. …
13. Beresheet este format din segmente Bara-Sheet (el a creat şase), pentru că de la o margine a cerurilor până la cealaltă, există şase ramuri care se extind de la secretul sublimului cu extinderea Bara (creat). Bara s-a extins (a expandat) din interiorul primului punct, care este ARICH ANPIN. Şi aici, pe acest Prim Punct, secretul numelui cu cele 42 de litere a fost gravat.
Practic ni se spune că din Arich ANPIN s-au dezvoltat 6 ramuri, care vom vedea că reprezintă coloanele (3) şi încheieturile (3) lui ZEIR ANPIN – structura supremă din BINAH

Hai să vedem cum este cu „fructele şi urmaşii”
14. "Şi cei care sunt înţelepţi vor străluci," (Daniel 12:3), precum notele şi incantaţiile specifice imprimate literelor şi vocalelor (punctelor). Ei se deplaseaza de-a lungul (traseului prescris) la fel ca militarii ce-şi urmează regele. Literele sunt corpul (structură morfologică) şi vocalele sunt aspectul spiritului lor (funcţie), şi ele toate urmează intonaţiile lor, ca să-şi atingă (dobândească) existenţa. Când tonul incantaţiilor notelor călătoreşte de-a lungul (traseului predestinat în PV - na), literele şi vocalele (punctele) mărşăluiesc, în pas cu el. Atunci când tonul (sunetul – melodia) se opreşte, ele se opresc, de asemenea.
Probabil că este unul dintre cele mai frumoase şi mai clare versete de până acum care ne spune clar că cei compatibili (înţelepţi) vor străluci specific, căci dacă sunt compatibili au un ADN-EI care va emite un spectru de lumină asemănător zeilor. Pasajul prin zona Malchut se face pe un traseu anume, iar în ascensiune întâlnesc „regele”, adică îngerii de care vorbeam mai înainte, responsabili cu terapia cu undă genetică. Dar cât de frumos şi direct ni se spune că literele sunt corpul, iar vocalele sunt aspectul spiritului lor!!!.... Să mai ziceţi că am scos-o de la mine! Migrarea literelor şi vocalelor spre BINAH se face urmând tonul, o melodie conducătoare. Cred că fiecare treaptă a lui MALCHUT are tonuri şi melodii proprii. Biblicul „ca vuietul unei mulţimi” aparţine mai degrabă zonei inferioare a lui Malchut, în timp ce zonele superioare se apropie de armonia şi simplitatea melodică din BINAH.

15. Cuvintele "şi cei care sunt înţelepţi vor sclipi", se referă la litere şi vocalele (puncte) care strălucesc, şi "luminozitatea" se referă la tonul (melodia) incantaţiilor imprimate (literelor). "Firmamentul" face referire la extinderea – expansiunea tonului – sunetului, adică la toate acele intonaţii care se extind - expansionează de-a lungul (traseului) în timp ce sunetul curge. "Şi ei, care se întorc (mulţi) la dreptate" face referire la muzica –incantaţiile imprimate (amprentate) care aduc călătorul (literele) la o pauză ca să permită ca sensul cuvintelor să fie auzit în mod clar. Cuvintele "vor (trebui să strălucească) străluci", se referă la litere şi vocalele (puncte) care sclipesc ca (fiind) una de-a lungul călătoriei prin căi ascunse. Din acesta, totul se extinde – expandează. "Şi cei care sunt înţelepţi (Ebr. maskilim) vor străluci ca luminozitatea firmamentului" pe stâlpii şi pe legăturile din această lectică. "Şi cei care sunt înţelepţi", sunt ei înşişi pilonii cereşti şi încheieturile, care observă inteligent această lectică şi încheieturile sale pentru a o sustine cu tot ceea ce este necesar. PILONII SUNT CHESED, GVURAH ŞI TIFERET; ÎNCHEIETURILE SUNT NETZACH, HOD ŞI YESOD. Acest secret este ascuns, după cum este scris: "Binecuvântat este cel care apreciază săracii (Ebr. maskil)" (Tehilim 41:2); SĂRAC ESTE ZEIR ANPIN şi sărac este PRINCIPIUL LUI FEMININ. Şi El primeşte strălucirea din consideraţie pentru săracul care are nevoie de ea. Cele şase extremităţi cereşti ale lui ZEIR ANPIN vor trebui să strălucească, căci dacă nu vor străluci sau ilumina, atunci nu vor fi în stare să analizeze lectica pentru a determina ce este necesar pentru restaurarea ei. Dacă stabilizarea lecticii nu ar fi necesară, ele (cele şase extremităţi) nu ar primi lumina strălucirii.
Ei, cred că nici un verset nu m-a chinuit mai tare ca acesta în a-l traduce... şi asta tocmai datorită faptului că traducerea din aramaică în engleză cred că este cam praf.
Aşa se întâmplă mai cu toate versetele tehnice pline de conţinut, cărora traducătorul nu le înţelege sensul. Cred că o traducere direct din aramaică în româneşte ar fi cu mult mai aproape de adevăr.
Oricum, versetul este super si nici nu are nevoie prea mare de comentarii. Lectica este aceeaşi cu carul descris de Iezechiel. Cei care sunt compatibili deţin structura şi funcţia necesară, adică litera este perfectă, iar tonalitatea melodiei este modelată odată cu trecerea prin pasajul din Malchut. Apoi, va trece în Binah unde se va uni cu fiinţa supremă, cu structura ZEIR ANPIN ce deţine cele 6 extremităţi respectiv cele 3 coloane CHESED, GVURAH şi TIFERET şi „încheieturile” care sunt NETZACH, HOD ŞI YESOD.
Evident numai „săracii” – cei cu ADN simplu, din linie genetică pură, adică cei compatibili care au pierdut o mulţime de informaţie structurală şi de funcţie vor fi capabili să ajungă în BINAH, pentru că ZEIR ANPIN este sărac atât în structură cât şi în funcţie.

16. Şi EI STRĂLUCESC "ca luminozitatea firmamentului", care se aşează pe cei care sunt înţelepţi, şi despre care este scris: "Si deasupra capetelor creaturilor vii era ceva ca lumina firmamentului, de culoarea gheţei infiorătoare. " (Yezekel 1:22). Aceasta este luminozitatea firmamentului, care străluceşte deasuprea întregului ZEIR ANPIN, care este denumit Tora. Luminozitatea străluceşte deasupra capetelor acelei făpturi vii care este denumită lectică (capetele cu aspect de om, leu, vultur şi bou - na). Aceste capete, care sunt stâlpii şi soclurile lui ZEIR ANPIN sunt înţelepţi şi strălucesc în mod constant şi privesc către firmament pentru a primi lumina care este emanată de acolo. Aceasta este de asemenea lumina lui ZEIR ANPIN în totalitatea sa şi care se numeşte Tora. Ea străluceşte pentru totdeauna şi nu încetează niciodată. Cu alte cuvinte, ZEIR ANPIN în totalitatea sa nu primeşte aspecul luminos pentru sine însăşi, ci pentru această lumină care străluceşte singură în mod constant.
Din ediţiile vechi ale PT aţi aflat ca Dumnezeu - fiinţă de lumină stă pe tron, iar in jurul tronului sunt cela 4 fiinţe mitice cu cap de om, de bou, de vultur şi de leu. Întreaga structură a lui ZEIR ANPIN ( tronul, treptele, cele 4 fiinţe, etc) ce luminează asemenea firmamentului de deasupra sa conţine materia energetică genetică recoltată de pe Terra, purificată şi adusă la stadiul de identitate cu stadardul fiinţei extraterestre. Aceasta structură este denumită TORA.

Şi uite aşa, am ajuns să-mi explic mie şi Dv., în circa 10 pagini, primele 16 versete din Vol 1- Beresheet. Ce ne facem că Zoharul are peste 16.000 de versete. Prin extrapolare, mi-ar trebui circa 10.000 de pagini ca să pun pe hartie explicaţiile mele privind Zoharul. Cine ar fi interesat să citească aşa ceva? Cât timp şi cu ce efort aş face asta? Nu, asta nu se va întâmpla, nu pentru că ar fi un non-sens, ci pentru că nu am timp de asta, pentru că eu deja m-am cam prins mai mult decât aproximativ în privinţa acestei capodopere numită Zohar. Şi spun „aproximativ” pentru că mi-am demonstrat mie însumi că valoarea întreagă a unui verset nu o văd citindu-l rapid în engleză, ci numai traducându-l complet îi descopăr noi sensuri şi fac conexiuni pe care nu le-am făcut la o citire rapidă. În plus, în momentul în care-l scriu cu mâna mea, îl pătrund altfel.
Acest prim contact cu Zoharul nu are decât darul de a vă familiariza cât de cât cu modul de abordare în viitorii paşi, din carte. Dar.. nu voi avea timp de o astfel de abordare completă şi amănunţită. În mod sigur îmi scapă lucruri mai mult sau mai puţin importante, fascinante – pentru mine, dar nu atât de importante, încât să modifice radical explicaţiile mele referitoare la PROGRAMUL TERRA. Ar fi interesant să vedeţi „notiţele” mele în Zohar... La o primă citire am subliniat în diverse culori versetele care mi-au sărit în ochi ca fiind... OAU!!!..., cu o frecvenţă de cam un verset pe pagină. Apoi, la o nouă citire, după primele conexiuni făcute fară adnotări scrise, am mai colorat ... de două ori mai multe versete, şi-am început să fac adnotări pe marginea textului şi tot aşa, până când, astăzi aproape toate versetele sunt colorate, căci, în ciuda modelului holografic pe care-l are din plin Zoharul, cartea nu are nimic în plus... este...  CULOARE, este ZOHAR! Dintre aceste versete colorate, am tradus în româneşte numai câteva sute, poate 1000?, iar dintre ele voi folosi în carte poate că maxim 200? Vom vedea...
Şi totuşi, aş putea să scriu cartea de 10.000 de pagini... dacă m-aş muta în ... Sao Tome şi Principe şi aş trăi modest într-o căsuţă pe plajă, cu peşte, banane, dragoste, ritmuri africano-portugheze ... şi multe ore dedicate scrisului... Deocamdată însă scriu fiind la Voss, în Norvegia, în plină iarnă, de gardă, dotat cu două pagere, un telefon mobil de urgenţă, între două operaţii, terapie intensivă, naşteri şi urgenţă, în care vin destule cazuri acute.
În concluzie, voi încerca să fac o variantă simplificată ??!! , dar combinată şi integrată a explicaţiilor mele privind ... „facerea”, folosind textele ebraice.

POMUL VIEŢII – STRUCTURĂ – FUNCŢIE – ARHITECTURĂ

INCURSIUNE ÎN ZOHAR... a câta oară?


Pomul vieţii – un subiect cu care mulţi şi-au bătut capul şi căruia i-am alocat şi eu o grămadă de timp... Sunt mai edificat acum decât în urmă cu 14 ani când am făcut prima abordare? Cu siguranţă, da. În acelaşi timp sunt totuşi departe de a face o descriere amănunţită a stucturii, mai ales mărimii, a funcţionalităţii în acel detaliu pe care Zoharul ar dori să ni-l comunice. Înţelegerea în detaliu apoximativ a structurii şi funcţiei PV este posibilă, dar expunerea ia timp şi multe pagini scrise pe care mă şi întreb ... cine le-ar citi? În concluzie, mă mulţumesc cu o descriere relativă, aproximativă, derivată mai ales din aproximarea cu care noi putem înţelege astăzi structura şi funcţia energetică a fiinţei umane.
Revin cu câteva precizări, chiar dacă mă repet a nu ştiu câta oară...
Reţineţi încă de la inceput faptul că aspectul structural al PV urmează în mare aspectului structural energetico-somatic al fiinţei umane/extraterestre.
Fiinţa umană este o hologramă atât la nivel somatic cât şi la nivel energetic. La nivel somatic, holografia are mai multe nivele. În primul rând constă în faptul că fiecare celulă deţine în ADN-ul din nucleu baza întregului program morfologic şi funcţional al întregii fiinţe. În plus, fiecare celulă deţine şi informaţie specializată care este relatată la organul – sistemul din care face parte. Celulele stem sunt celule care pot la o adică să preia funcţia şi morfologia organului în care sunt implantate. Asta se datorează tocmai structurii noastre holografice. În al doilea rând, holografia este prezentă la nivel de organ. În fiecare dintre organe se regăsesc informaţii referitoare la starea generală a organismului, chiar dacă ştim să investigăm mai puţin bine acest lucru. În fiecare organ sunt bine reprezentate toate celelalte organe şi sisteme. Poate că cel mai bun exemplu este iridodiagnosticul. Fără să fiu specialist în iridodiagnostic, m-am obişnuit să mă uit la petele din iris ale pacientului aflat pe masa de operaţie. Cred că dacă aş fi fotografiat toţi ochii pacienţilor cu cancere digestive, pulmonare, insuficiente renale, etc aş putea să am astăzi un propriu atlas superb cu corelări indiscutabile între modificările din iris şi bolile din diverse organe şi sisteme. Dar, fiecare organ este reprezentat nu numai în iris, ci şi în palme sau plantar (în tălpi) sau pe faţă sau pe ureche sau pe întreaga suprafaţă a corpului. Un organ sau sistem este accesibil manipulând zone de suprafaţă ale corpului situate la distanţă, în special punctele de acupunctură – veritabili centri energetici. Aşa se face că punctele de acupunctură nu au numai funcţii locale, ci au în special funcţii pe organe şi sisteme situate la distanţă. Ca să va dau un exemplu, punctul VB 67, capătul de meridian al meridianului „vezică biliară”, situat pe degetul mic de la picior, poate prin accesare pe gravida în luna a 8-a la care copilul nu a făcut culbuta (nu s-a întors cu capul în jos, în prezentaţie craniană) - poate să inducă culbuta, adică să modifice poziţia fătului în uter! Ce ziceţi de asta?! A trata dureri de cap înţepând mâini, sau boli de rinichi înţepând picioare, pare banal în comparaţie cu exemplul de mai sus. Şi toate astea se întâmplă pentru că SUNTEM HOLOGRAME. Convingerea mea este că absolut fiecare organ intern oferă informaţii directe asupra restului organismului, dar din păcate ştim prea puţin sau deloc să investigăm acest lucru. Oricum, ca definiţie, reţineţi că toate astea au la bază principiul holografic conform căruia unitatea de structură reprezintă întregul.
La nivelul corpului spiritual, al sufletului, lucrurile stau absolut în aceeaşi manieră. Corpul spiritual este energie vie structurată cu funcţie şi morfologie. Dacă structura fizică a corpului somatic (histologică – structură de ţesuturi) poate fi descrisă ca fiind formată din ţesut conjunctiv (de multiple structuri), ţesut gras (de mai multe feluri - de mai multe aspecte – corespunzătoare cu siguranţă mai multor aspecte – forme structurale energetice), ţesut muscular (striat şi neted şi ele cu mai multe structuri), ţesut nervos, etc, ei bine, structura energetică a acestor componente ale corpului a fost notată în Zohar cu litere, fiecare dintre ele putând avea aşa cum am mai scris mai sus, diverse nuanţe. Aceste litere formeză structuri cu centri energetici ce deţin informaţie de structură şi funcţie.

Si-acum sporiţi atenţia şi reţineţi!
După cum avem ţesut muscular sau gras sau în mai multe zone ale corpului, anumite litere vor fi prezente mai în toate zonele - structurile PV. Ce să mai zic de ţesutul conjunctiv, în diverse forme structurale, care se găseşte mai în tot corpul... Şi litera/literele care-l reprezintă vor fi prezente în tot PV în diverse nuanţe, însoţite de „vocale” specifice! Fiecare literă are o anumită valoare numerică, spre exemplu, litera notată cu VAV are valoarea numerică 6. Mai mult decât atât, o anumită structură poate fi „scrisă” din „punctul de vedere” al unei anumite litere, în funcţie de importanţa acelei litere în zona respectivă, căci într-o anumită zonă nu ai numai ţesut muscular, ci şi gras, şi conjunctiv etc. Poţi descrie o anumită parte a corpului - respectiv zonă din PV după litera care predomină în zona respectivă sau poţi descrie şi cu ajutorul literelor însoţitoare – adiacente zonei respective. În funcţie de această alegere, o anumită structură are o valoare numerică diferită. Şi de aici derivă o multitudine de complicaţii în textul Zoharului, care mai de care mai năucitoare, care îţi înfierbântă neuronii, dacă vrei chiar cu tot dinadinsul să pricepi tot ceea ce EI ne comunică....
Pe de altă parte, literele formează la rândul lor structuri energetice de bază ce pot fi la o adică convertite (acoperite) în structuri somatice – fizice vii, cu morfologie şi funcţie. Este vorba dacă vreţi  de un cod energetic, ceva mai complicat.

Aceste structuri energetice de bază formează centri energetici, care, prin numărul lor, determină marca genetică a unei anumite rase extraterestre.
Cred că numărul centrilor energetici ce dau identitatea de rasă extraterestră sau umană este identic cu numărul punctelor de acupunctură pe care rasa respectivă le deţine.

Din cele expuse până în prezent, aţi înţeles că PV este o uzină vie ce produce în final fiinţe extraterestre, folosind ca materie primă material genetic energetic viu recoltat de pe Terra. Se pare că nimeni nu mai deţine „copy right” pe această invenţie şi că mai toate civilizaţiile implicate în PT (Programul Terra) deţin o astfel de uzină adaptată propriului standard genetic. Deoarece PV este cel mai bine descris în cărţile lăsate evreilor, am să descriu instalaţia dumnezeului evreilor. Vă daţi seama că uzina zeilor maiaşilor sau a indienilor sau a chinezilor sau a egiptenilor, dacilor, etc arată diferit, dar principiul , va asigur, este acelaşi şi se numeşte tot PV.

PV descris de Zohar are două mari zone BINAH – cu elemente de structură ale rasei extraterestre, şi MALCHUT, cu elemente de structură energetică extrase din programul de inginerie genetică al poporului evreu, aflate (în MALCHUT) în diverse trepte de compatibilizare totală cu structurile rasei extraterestre. Mai există zona adiacentă Ghehonom (Iadul)– în care elementele structurale nedorite în PV sunt îndepărtate şi eventual distruse.
Tora este definită ca fiind structura principală a PV (BINAH+MALCHUT). Reamintesc că BINAH este Tora scrisă – iar MALCHUT este Tora vorbită , din considerente pe care deja le-am expus. Evident că uzina trebuie să funcţioneze perfect, ceea ce înseamnă practic că dacă în MALCHUT există o armonie, o disciplină relativă a structurilor de compatibilizat conţinute, apoi în BINAH, ordinea este perfectă. Elementele structurale ce provin din MALCHUT sunt aduse la standard perfect în BINAH şi fiecare element îşi găseşte poziţia morfo-fiziologică în structura spaţială holografică din BINAH.
Este pe înţelesul oricui faptul că nici un element structural şi nici măcar o „literă” nu poate fi scoasă din Tora scrisă, adică din BINAH, căci ar fi ca şi cum am scoate din genom nişte gene ce determină un caracter genetic important. Iată cum este redat acest fapt în Zohar:
Tora i-a spus: ai văzut ce aluzie am făcut la începuturi? Tora conţine tot felul de secrete, acesta este modul în este (scrisă). ... nimeni nu trebuie să adauge sau să diminueze cu ceva cuvintele din Tora. Apoi, sensul literal al Torei este aşa cum este, aşa că nici măcar o literă nu trebuie să fie adăugată sau dată la o parte. Prin urmare, oamenii din lume trebuie să ia aminte să tindă spre Tora şi s-o iubească, aşa după cum am învăţat. Vol 20. Mishpatim: versetul 102.
Interdicţia de a scoate sau de a adăuga din Tora are un înţeles logic şi clar...nu-i aşa? Dar... care pământean ar putea să modifice ceva în BINAH? Nici unul! Şi atunci la ce se referă de fapt interdicţia?
Interdicţia este logică, dar are de fapt mai multe aspecte, ca totul, de fapt, în Zohar. Aşa este, ce bine este zis... „sensul literar este aşa cum este”... căci acest sens literar ne chinuie uneori pe cei ce vrem să traducem din aramaică în engleză şi mai departe în română sau în alte limbi. Textul scris al Torei, adică al primelor 5 capitole ale Bibliei este încodat cu supercomputere pe care ni le putem doar imagina. Sunt convins că textul Zoharului este şi el încodat şi că poate oferi surprize enorme. Domeniul este fascinant, multiplu încodat, cere timp, pasiune, cunoştinţe, tehnologie. Despre asta însă voi vorbi în alt capitol.
Acum vă mai prezint un verset cu informaţie mai largă, dar asemănătoare, căci interdicţia, fiind importantă, este repetată sistematic în diverse capitole ale Zoharului.
Preceptele Torei sunt toate părţi şi ramificaţii ale secretului ceresc şi când toate sunt unite şi devin un întreg, toate se ridică spre a deveni un singur loc. Secretul Tabernaculului aste acela că este compus din ramificaţii şi organe în secretul omului asemănător preceptelor Torei pentru că preceptele Torei sunt toate în secretul omului, care însemnă bărbat şi femeie, care este ZEIR ANPIN şi NUKVA. Când acestea se unesc, devin un întreg care este în secretul omului , CARE ESTE SECRETUL LUI YUD HEI VAV HEI SCRIS ÎN ÎNTREGIME CU LITERELE ALEPH, CARE REPREZINTĂ VALOAREA NUMERICĂ A LUI 'ADAM'. Dacă cineva care ar da la o parte chiar şi numai un precept al Torei, ar fi ca şi când ar diminua imaginea Credinţei, care este MALCHUT, PENTRU CĂ TOATE RAMIFICAŢIILE SUNT ÎMPREUNĂ ÎN SECRETUL OMULUI. De aceea totul se ridică (se adună) în secretul unităţii. Trumah: 65- Tabernacul - mai mult decât cu zece cortine – vers 666.

Cred că vă este greu să jonglaţi cu noţiunile Zoharului; de aceea, vă ajut un pic.

Arhitectura spaţială a PV – Tabernacului seamănă – este construit conform arhitecturii spaţiale a corpului spiritual, care în parte corespunde destul de bine (se pare) cu arhitectura corpului fizic - somatic. Asta este în acord cu prima parte a versului. Apoi am explicat deja că zona BINAH poate fi definită de structura ZEIR ANPIN, care este metaforizată ca fiind masculină, mirele, soarele, ziua, templul cel dintâi, zona din care apele cereşti pleacă să ude Grădina Eden, „MILA” – căci nimic din structura şi funcţia unui element venit din MALCHUT, nu mai suferă vreo remodelare, ajustare. etc, în timp ce MALCHUT este definit ca fiind de gen feminin, mireasa, luna, noaptea, Grădina Eden, al doilea templu. Pe de altă parte, MALCHUT este JUDECATA, căci numai în această zonă are loc „judecata de apoi”. Elementele structurale din zona MALCHT formează NUKVA –elemente genetice structurale cu origine pământeană, destinate să urmeze un anumit model de compatibilizare - NUKVA. MALCHUT este pe de altă parte „imaginea credinţei” ca în versetul de mai sus. Imaginea „credinţei” este imaginea PIG, căci numai cei proveniţi din PIG riguros au onoarea să fie procesaţi în MALCHUT.
Literele de bază ale programului sunt YUD HEI VAV HEI, care scrise „în întregime cu literele ALEPH” au valoarea numerică de 45, adică valoarea numerică a lui ADAM. Asupra acestui lucru voi reveni pe larg.... nu zăboviţi acum!

Un alt exemplu :
Totul în Tora este secret (ascuns), deoarece Tora este perfecţiunea absolută, perfecţiunea de mai sus (din BINAH) şi mai jos (din MALCHUT), nici un cuvânt sau o literă din Tora nu este defectă (imperfectă)...etc
Vol.14: Vayechi - Versetul 526.


Cu alte cuvinte, nu stricaţi Tora nici structural în PV, şi nici măcar literar – textul scris, căci este perfectă!

Acum haidem să vedem cam ce structuri mari identificăm prin PV.
În primul rând, în BINAH vom identifica structurile derivate din ”scânteia” originală care a dezvoltat în „organogeneză energetică toate celelalte structuri, care sunt de fapt raportate la sisteme, organe, funcţii ale unei fiinţe extraterestre. BINAH nu este de mărimea unei fiinţe extraterestre şi cred că nici măcar nu copiază fidel forma unei fiinţe extraterestre. CRED că BINAH este ca o bancă de organe-sisteme-ţesuturi energetice având toate funcţiile adiacente organizate – dispuse într-un mod asemănător unei fiinţe. Ca să fiu mai clar, mă întorc la BMW noua serie 5, care ar pune într-o magazie uriaşă de forma unui BMW seria 5 un număr imens de motoare – pe spaţiul destinat motorului, acelaşi număr imens de roţi pe locurile corespunzătoare roţilor, ş.a.m.d. Aşezarea spaţială este doar aproximativă, dar „din avion” aranjamentul seamănă cu o fiinţă umanoidă.
În BINAH elementele structurale energetice dau o formă spaţială extrem de interesantă, dar totuşi, raportată aşa cum spuneam la sisteme şi organe. Deasupra acestor structuri standard, în zona cea mai înaltă din BINAH, sunt (se pare) alte structuri de referinţă, de standard energetic de „siguranţă”, la care structurile inferioare – tot din BINAH se raportează. Deşi ni se explică destul de clar structura de bază – ZEIR ANPIN în descriere succintă sau extrem de amplă, suntem bombardaţi la tot pasul de noţiunile „Cel Sfânt”, „Stăpânul” dar şi de structurile incipiente ARICH ANPIN, CHOCHMAH, KETER; ABA şi IMA etc , pe care am să încerc să le explic aşa cum cred eu, pe parcurs.
Dar mai bine să dau curs Zoharului.

VOL 23. Tetzaveh: 2. Secretul literelor Numelui Sfânt
Versetul 28. Al treilea secret este litera VAV a lui YUD HEI VAV HEI. Această literă este secretul formei de om, adică a lui Zeir Anpin, pentru că în interiorul LUI literele YUD HEI VAV HEI sunt scrise complet – în întregime, cu literele ALEPH, care în acest mod se ridică la valoarea numerică a lui Adam (OM), şi anume la 45, după cum am învăţat. Am stabilit că această literă, CARE ESTE VAV, care face aluzie la cele trei extremităţi ale sale, se află pe douăsprezece structuri ca nişte care –căruţe (Chariots), cele doisprezece care strălucesc la fiecare extremitate a lui VAV, şi doisprezece înmulţit cu şase este egal 72. Atunci când împărţim 72 în trei, egal 24 de structuri (Chariots), DEOARECE DE TREI ORI 24 este egal cu 72. În această literă este inclusă extinderea - expansiunea formei de om, care corespunde braţelor, CARE SUNT CHESED şi GVURAH, picioarelor, CARE SUNT NETYACH şi HOD, şi corpul – trunchiul CARE ESTE TIFERET (torace) şi YESOD (abdomen). Există 24 de membre (structuri – trasee; eng - limbs) în braţe, 24 în picioare, şi 24 în trunchi, după cum am aflat deja, dar ele toate sunt ascunse în trunchi, CARE ESTE TIFERET, iar organismul se află în toate cele trei (zone) ale lui 24 (lit.- stă în toate trei 24-ri) . Toate cele 72 de structuri (Chariots) sunt incluse în organism şi, pentru că ele sunt toate incluse în el, Vav se extinde (se dilată) o dată, ceea ce înseamnă o linie care le include pe toate.
Traducerea din aramaică în engleză este cam varză, ceea ce face dificilă şi traducerea mea şi asta se întâmplă tocmai pentru că traducătorul din aramaică nu a înţeles nimic dintr-un astfel de verset.... şi câte sunt ca asta! Şi totuşi, ...este simplu şi extrem de frumos descris!
Cele 12 structuri - ( chariots) sunt meridianele laterale de acupunctură situate de-o parte şi de alta a corpului si braţelor şi picioarelor (priviţi omul cu braţele ridicate şi picioarele desfăcute) . Omul are 14 meridiane principale . Două dintre acestea – în chineză Ren Mai –anterior şi Du Mai –posterior sunt centrale, se întrepătrund în interiorul corpului, au legături intrinsece cu toate organele importante, practic determină mai mult decât oricare alte meridiane laterale, anatomia şi fiziologia fiinţei umane. Aceste două canale energetice sunt coloana energetică centrală TIFERET cu aspect spectral de culoare verde. Această coloană poate fi „scrisă energetic” cu literele YUD HEI VAV HEI scris complet – în întregime, cu literele ALEPH, iar valoarea ei numerică este de 45, ceea ce însemnă 45 de centri energetici situaţi de-a lundul ei. Tot această coloană energetică centrală, definitorie pentru fiinţa umană, deoarece conţine toate chakrele energetico-endocrine, este asociată deseori în Zohar în mod maximal cu întreaga fiinţă supremă ZEIR ANPIN sau este în mod minimal redusă la litera VAV, care este văzută ca în versetul de mai sus - „ca o linie care le include pe toate”.
În versetul de mai sus, aveti la un moment dat o traducere neclară şi anume „se află pe douăsprezece structuri ca nişte care – căruţe (eng: Chariots), cele doisprezece care strălucesc la fiecare extremitate a lui VAV, şi doisprezece înmulţit cu şase este egal 72” . Precizarea mea este aceea că trebuie să priviţi litera VAV ca o linie şi atunci va avea câte trei extremităţi la fiecare capăt, deci 6 extremităţi – şi 6 x 12= 72.
Canalul energetic central – litera VAV are multiple punţi de legătură – conexiuni cu cele 24 de meridiane laterale... şi nu numai! În nici un caz nu se poate face o delimitare energetică totală, căci suntem holograme în care fiecare unitate de structură influenţează întregul, iar la rândul lui, întregul este definit prin fiecare element structural. Toate cele 24 de meridiane au concomitent centri energetici (accesibili în punctele de acupunctură) cu referire specifică la un organ important şi centri cu referire la funcţia locală traversată de meridian în locul anatomic respectiv. Dintre cele 24 de meridiale laterale (12-12), patru (2+2) şi anume, meridianele VASE-SEX şi TREI FOCARE (tradus mai corect trei încălzitoare) au strict funcţii multiple de integrare, sunt punţi de armonizare energetico-informaţională, cu legături strânse la canalul energetic central. Profesorul Constantin Ionescu-Târgovişte descrie foarte clar şi la obiect "superfuncţia Trei focare/ Vase-Sex". Şi asta, .... vorbind extrem de sumar numai despre meridianele principale...., căci fiecare meridian principal este intrinsec "legat" de meridianul distinct (Jing Bie) corespunzător, cu funcţii în profunzimea anatomiei şi fiziologiei fiinţei. Apoi, meridianele musculo-tendinoase, vasele secundare (LO MAI), meridianele extraordinare, centri energetici extrameridian, reprezintă alte funcţii de integrare a morfo-fiziologiei umane după regulile HOLOGRAMEI.



(...restul ....în carte!). Nu mă întrebaţi când sunt gata! ... poate că prin toamnă?!

Hm... cum vi se pare până aici?

Aştept critică constructivă.... dacă să continui în acest stil sau dacă ...să fac textul mai simplu, mai accesibil?! ... dacă din cele două FRAGMENTE prezentate – FIINŢA UMANĂ şi FACEREA vi se pare greu de legat informaţia...



Acum luaţi un ceai, ceea ce o să fac şi eu acum! Mă duc să dau un ghimbir tailandez pe răzătoare... un pic de tei din România ... miere din Germania... şi apă de la robinet din Stockholm cu metaboliţi de opioizi şi antidepresive de la giganţii farmacologici.... ceai globalizat!


Dacă aveţi de postat vreun mesaj şi vreţi să fiţi anonimi (aşa cum sunt şi eu!?...) vă rog totuşi să semnaţi cu o cifră sau un semn sau un nume aiurea, căci nu ştiu care anonim a scris un anume mesaj... Trebuie să fac şi eu o distincţie între atâţia anonimi!


O zi bună ... şi să auzim numai de bine!

TVM

luni, februarie 13, 2012

FIINŢA UMANĂ

(FRAGMENTE DIN NOUA EDIŢIE)


Corpul somatic; noţiuni de genetică 
Corpul somatic este alcătuit din materie pozitivă, ce se supune legităţilor cadranului din dreapta sus al diagramei Tiller. Unitatea structurală a corpului somatic este celula. Modelul holografic, ce poate fi astăzi atribuit microuniversului, macrouniversului, inclusiv sistemelor informaţionale vii, este perfect valabil şi pentru corpul somatic, deoarece fiecare celulă poate defini întregul, prin informaţia deţinută de ADN, situat în nucleul celular.
Acidul dezoxiribonucleic (ADN) reprezintă materialul genetic ce poartă informaţia de structură şi funcţie, adică de morfologie şi fiziologie a corpului somatic.
Pentru înţelegerea lucrării, cred că este necesară o abordare mai largă a ADN Macromolecula de ADN este formată din două lanţuri polinucleotidice, înfăşurate helicoidal antiparalel, în jurul unui ax comun, astfel încât formează un dublu helix. Unitatea de structură de bază a ADN este nucleotida, care, la rândul ei, este alcătuită dintr-o bază azotată, un zahar şi un radical fosforic. Bazele azotate sunt de două feluri: purinice şi pirimidinice. Bazele purinice prezente în ADN uman sunt adenina (A) şi guanina (G). În ADN uman, există două tipuri de baze pirimidinice: citozina (C) şi timina (T).

Putem diseca ADN până la stadiul de atomi numai pentru ca să înţelegeţi că, în momentul de faţă, materia palpabilă nu mai are taine pentru noi.

ADN conţine programul sintezei de proteine, adică informaţia genetică ce determină ordinea de succesiune a aminoacizilor care structurează proteinele. Gena reprezintă un segment din macromolecula de ADN, care conţine informaţia genetică necesară sintezei unei catene polipeptidice sau unei alte macromolecule.

Codul genetic reprezintă relaţia dintre secvenţa nucleotidelor din ADN şi secvenţa aminoacizilor din molecula proteică. Codul genetic este universal la organismele vii, în sensul că aceiaşi codoni codifică acelaşi aminoacid.
ADN este conţinut, în cea mai mare parte, în nucleul celulelor (ADN nuclear), fiind stocat în cromozomi sub formă de secvenţe unice de nucleotide, în care sunt incluse genele (ADN informaţional) şi sub formă de secvenţe repetitive (ADN noninformaţional), cele două tipuri fiind intercalate.
O mică parte a ADN este situat extranuclear, în mitocondrii - organite celulare cu rol energetic, situate în citoplasmă. Acest ADN se replică independent de materialul genetic din nucleu şi se transmite ereditar, exclusiv pe linie maternă. De aceea, teoretic, ADN mitocondrial are cea mai veche structură filogenetică, iar studiul său a fost baza teoriei “Evei mitocondriale”.
Harta cromozomială (cariotipul) a speciei Homo sapiens sapiens conţine 46 de cromozomi, dispuşi în 22 de perechi de autozomi şi o pereche de heterozomi (cromozomi ce determină sexul - xy la bărbat, xx la femeie). Aceste 23 de perechi de cromozomi conţin multitudinea de gene, ce dau toate caracterele de morfologie şi fiziologie ale corpului somatic.
Fiinţa umană se reproduce sexuat, iar gameţii (factorii ereditari) – spermatozoidul şi ovulul deţin câte jumătate din numărul de cromozomi, adică 22+X pentru ovul şi 22+X sau 22+Y pentru spermatozoid. Zigotul rezultat prin fecundarea ovulului de către spermatozoid deţine întreaga zestre genetică a speciei, 44+XX (la femeie) sau 44+XY (la bărbat).
Ca o paranteză, fecundarea are loc, în marea majoritate a sarcinilor, în mod natural. În ultimii ani, s-au descris diverse metode de fecundare artificiale, în eprubetă, urmate de implantarea zigotului în uterul viitoarei mame. Această metodă s-a aplicat în diverse situaţii de sterilitate de cuplu şi a fericit mulţi părinţi cu copii sănătoşi. Românca Adriana Iliescu la vârsta de 66 ani era până de curând femeia cea mai înaintată în vârstă la care s-a practicat un implant uterin de embrion rezultat al fecundării artificiale. Evenimentul a avut loc la maternitatea Giuleşti din Bucureşti la data de 15 ianuarie 2006. Între timp a fost detronată de o indiancă. Mai mult decât atât, David Solter de la Institutul de Biologie din Singapore aprecia în 2008 că datorită progreselor tehnice, până şi femeile de peste 100 de ani ar putea avea teoretic copii în viitorul apropiat. Teoretic se pot crea spermatozoizi şi ovule atat din celule stem cât şi din alte feluri de celule – spre exemplu din piele. Mai mult decât atât, părinţii ar putea selecta în curand caracteristicile “odraslei” cum ar fi culoarea ochilor sau ar putea înlătura anumite boli.

Revenind la noţiunile de genetică, amintesc că hibridarea este fenomenul prin care doi indivizi, ce se deosebesc printr-unul sau mai multe caractere, se încrucişează. Produsul de concepţie va fi hibrid, adică va avea un mixaj al caracterelor genetice aduse de cei doi gameţi.
Fenomenul de recombinare genetică, de mixaj al caracterelor genetice aduse de cei doi gameţi, oferă polimorfism genetic şi face din fiecare individ un unicat genetic. Individul din cadrul unei populaţii nu moşteneşte, de fapt, un mixaj al programului genetic al părinţilor, ci o combinaţie particulară a programelor genetice ale ascendenţei. Această recombinare se face după reguli precise ale segregării caracterelor, legi ale geneticii, în care nu e necesar să intrăm.

Ideea de mai sus poate fi exprimată modern sau o putem lua din texte vechi cum ar fi spre exemplu Cartea lui Manu (India):
20. Fiecare din stihii moşteneşte însuşirea celei care o precede, astfel, cu cât o stihie este mai îndepărtată de izvor, cu atât are mai multe însuşiri. Cartea întâi – Creaţia
Sau putem lua aceeaşi definiţie din Zohar:
329. … atunci când un bărbat şi o femeie se doresc reciproc şi să se alătură ca unul, sperma de om produce un copil în care imaginile ambilor părinţi sunt combinate.
(Zohar - Vol 3 - Lech Lecha – 329)
Deci, din punct de vedere genetic, teoretic (până la o probă contrarie) nu există populaţii pure şi nici rase pure, deoarece acestea ar trebui să fie pure pentru toate genele, adică ar trebui să fie homozigote.
O observaţie care ne ajută în înţelegerea lucrării este aceea că se pot obţine populaţii mai pure, din punct de vedere genetic, cu mai multe caractere homozigote, prin încrucişări între membri ai aceleiaşi familii, prin consangvinizare. Prin această metodă, indivizii descendenţi vor avea mai multe dintre caracterele genetice ale ascendenţei îndepărtate, adică vor avea ceea ce, biblic, se numeşte “rădăcină adâncă”. Reţineţi acest termen!

Capul de afiş al realizărilor ingineriei genetice pentru anul 1997 era clonarea oiţei Dolly. Revista “Newsweek” din 10 martie 1997 acorda un amplu comentariu acestui eveniment deschizător de drumuri spre terapiile genetice şi spre... visare. La începutul secolului 21 s-au anunţat mai mulţi pretendenţi la realizarea primelor clone umane. În unele ţări, clonarea de embrioni umani în scop medical, pentru obţinerea de celule stem este legală. În Marea Britanie spre exemplu, primele clone de embrioni au avut loc la Universitatea Newcastle, în mai 2005. Important este momentul tehnic, istoric, în care omul a ajuns: joaca cu genele; adică, este posibil să facem ceea ce Dumnezeul biblic a realizat şi anume: “... să facem oameni după chipul şi asemănarea noastră”. (Facerea 1-26) Diferenţa de tehnică... este însă uriaşă. Noi suntem în faţa primelor tehnici primitive de clonare umană. Citind cartea mai departe, veţi vedea că dumnezeii folosesc cu totul alte tehnici pentru obţinerea semenilor, cu mult mai economice şi care lasă loc unei mici diversităţi genetice în cadrul rasei. Zeii reuşesc să facă ceea ce fac tocmai pentru că ştiu genetică şi cunosc în amănunţime structura genomului, cu toată secvenţialitatea genelor. Unde ne aflăm noi în acest domeniu?
Proiectul Genomul Uman desfăşurat din anii 90 până în 2004 şi-a propus să analizeze întreaga secvenţă a genelor umane. În principal, două centre de cercetări
s-au antrenat în cursa cartografierii hărţii genetice a omului: Celera Genomics din Maryland şi International Human Genome Sequencing Consortium.
Ca o scurtă istorie, până în anul 1999 erau mai multe estimări asupra numărului de gene, situate în plaja de la 50.000 la 230.000 de gene. În decembrie 1999, după ce la Centrul Sanger s-a determinat secvenţa cromozomului 22, s-a făcut prima estimare mai aproape de realitate privind numărul total de gene - între 30.000 şi 40.000. Şi totuşi, cercetând genomul organismelor simple, unele centre de cercetări ajungeau în mai 2000, la concluzia că numărul total de gene umane este între 35.000 şi 150.000! De ce această diferenţă, această plajă largă? Pentru că organisme simple cum ar fi cel al bacteriei Haemophillus influenzae (1740 de gene), al musculiţei de oţet - Drosophila Melanogaster (13.061 de gene), al viermelui Caenorhabditis elegans (19.099 gene) sau al A. thaliana (25.000 de gene), deţin un număr relativ mic de gene.
Conform legilor evoluţiei speciilor de tip darwinist, este foarte uşor să aduni gene, dar mai greu să pierzi. Teoretic, daca o un vierme are circa 25000-30.000 de gene, un om ar trebui să aiba conform evoluţionismului şi legilor geneticii dogmatice circa 200.000 -230.000 de gene. Interesante au fost discuţiile geneticienilor purtate în jurul acestei cifre prin anul 2000. Nu mai conteneau cu lamentările, pentru că o inginerie genetică adresată celor 200.000 de gene estimate le strica socotelile. Imediat au început să-şi scormonească mintea, să imagineze metode ale viitorului, capabile să reducă numărul de gene pentru ca terapiile genetice să fie fiabile şi uşor de abordat. În perioada aceea am râs cu poftă, căci prima şi a doua ediţie a Programului Terra se aflau deja pe piaţă, pentru mine şi alţii care citiseră cartea, fiind deja evident că avem un număr mult redus de gene.
În sfârşit, în februarie 2001 ambele centre de studii estimau numărul de gene umane la 32.000, plus sau minus câteva mii (28.000 - 35.000).
În octombrie 2004 The International Human Genome Sequencing Consortium publica în revista Nature rezultalele studiului. www.genome.gov/12513430

Fiinţa umană are între 20.000 şi 23.000 de gene, mai exact 19,599 gene care încodează sinteza de proteine şi alte 2188 de segmente de ADN care se presupune că ar fi gene codificatoare de proteine, deci în total de 21787 gene. Acestea ocupă cam 2-3% din lanţul ADN, care este prin urmare denumit ADN codor. Restul lanţului, conform geneticii clasice, nu încodează nimic, este „junk-DNA”, adică gunoiul din ADN! Aşa să fie?
În orice caz, cea mai mare surpriză a geneticii umane de până acum constă în găsirea unui număr de gene cu mult mai mic decât cel estimat iniţial.

Concluzia este că omul şi organismele cu mult mai simple amintite mai sus deţin un număr apropiat de gene ...O bună parte dintre acestea sunt chiar comune, în sensul că codifică sinteza aceloraşi tipuri de proteine. Prima întrebare care-i vine în minte oricui este: “În ce constă superioritatea omului?”
Trebuie spus, că după determinarea hărţii genetice, visul oricărui inginer genetician ar fi să simplifice formula ADN, astfel încât să controleze un număr redus de gene. Teoretic, genele concurenţiale pentru acelaşi caracter genetic ar trebui îndepărtate. Spre exemplu, pentru culoarea ochilor, am îndepărta din genom genele ce determină ochii verzi ai bunicii, albaştri ai străbunicului, negri ai mamei, etc. şi am păstra strict genele ce determină ochii căprui ai tatălui. Cu timpul am obţine serii de oameni cu ochii căprui. Vă daţi seama, câte gene se pot îndepărta din genom şi asta numai pentru un singur caracter genetic.
Conform legilor evoluţiei genetice, evoluţia adaugă gene aşa cum o spune şi versetul indian de mai sus. Ce multitudine de culori au avut ochii primilor oameni? Unde anume în galaxie au trăit primii oameni? Câte gene au avut primii locuitori galactici? Nu vom şti niciodată...
Şi totuşi, noi suntem mai simpli din punct de vedere genetic sau mai bine zis suntem simplificaţi. Unde ne sunt genele genele pierdute? Sau altfel spus, CINE şi CUM ne-a simplificat ADN-ul?
Această carte, tocmai asta încearcă să vă explice... şi anume faptul că deţinem o formulă ADN simplificată ... de către UNII CARE ŞTIU SĂ SE JOACE CU GENELE.
ÎN CE MOD ŞI ÎN CE SCOP? Citiţi mai departe şi veţi fi lămurit(ă)!
Surprinzător, dar am terminat de vorbit despre corpul somatic. Asta, pentru că ADN, despre care am discutat până acum, “ştie” totul despre corpul somatic, îl reprezintă cu demnitate, deţine cel puţin teoretic, codificată întreaga informaţie de morfologie şi fiziologie.
Nu vă speriaţi! Aceasta nu este o carte de genetică. Este cu mult mai uşor de citit decât vă imaginaţi în acest moment!


Corpul Spiritual sau.... o altfel de genetică

ADN-energie informaţională (ADN-EI)

În vara lui 2008 o veste îmbucurătoare pentru mii de pacienţi ce aşteaptă un transplant cardiac anunţa crearea unei inimi artificiale perfecte, cu parametri chiar mai buni sau egali cu ai unei inimi vii, după un proiect ce a durat 20 de ani. Performanţa a fost reuşită în Franţa de către medicul cardiolog Alain Carpentier în colaborare cu constructorul de avioane Airbus. Sigur, teoretic, dacă dezvoltăm proteze avansate de mână spre exemplu, de ce nu ar fi posibil şi o proteză de inimă? E destul de logic, nu? Nu cunosc rezultatele preliminare ale proiectului, dar personal nu cred că va fi un succes. Se pot înlocui anumite “piese” din noi cu părţi mecanice, dar nu oricare dintre ele. Veţi citi paginile ce urmează şi veţi putea face singuri un prognostic, după ce veţi fi înţeles care este diferenţa dintre viu şi neviu.

Prezentarea anterioară a moleculei ADN reprezintă de fapt o descriere dogmatică conform materialismului cu care şcoala de tip occidental ne-a obişnuit şi îndoctrinat. Cam la toate nivelurile de la gimnaziu până la nivel universitar prezentarea simplistă, materialistă a ADN-ului este suficientă.
Paradoxal este că deşi cartografierea ADN s-a încheiat, deşi înaintăm în tehnici de inginerie genetică şi biologie moleculară, se pare că suntem departe de înţelegerea profundă a codurilor genetice. Succesele în tehnicile menţionate mai sus privesc doar materialul genetic implicat în sinteza de proteine, care sunt cărămizile principale ale celulelor noastre. Acest material genetic ocupă numai 2% din memoria genetică înscrisă în cromozomi. Restul de 98% nu este înţeles de către geneticieni şi a fost etichetat ca gunoi ADN – „junk-DNA”. A ignora sau a subestima 98% din materialul genetic nu poate fi decât o gravă eroare. Acestă zonă reprezintă un teren necunoscut.
În mod curent afirmăm că între diferite specii există diferenţe uriaşe de cantităţi de informaţie genetică care sunt transmise de la părinţi la descendenţi. În acelaşi timp însă, genele şi prin urmare proteinele sunt aceleaşi pentru diferite specii şi dacă am compara ADN-ul codor (2-3% din ADN) dintre om şi porc, diferenţa nici nu ar fi prea mare. Prin urmare, unii geneticieni s-au gândit că am putea folosi ca „materiale de construcţie „orice fel de „cărămizi” sau am putea folosi aceleaşi proteine – „cărămizi” la menţinerea morfologiei oricărui tip de organism din orice specie. Spre exemplu, ca urmare a insuficienţei numărului de organe disponibile pentru transplant, s-a şi imaginat clonarea porcului în scopul obţinerii organului necesar... Cine ar vrea să aibă un ficat de porc? Vă asigur că ar fi mulţi doritori atât timp cât medicina clasică recomandă acest lucru.
Genetica dogmatică nu poate explica diferenţele uriaşe dintre specii în privinţa morfogenezei, adică a dezvoltării unui organism din embrion.
Unele proteine sunt sintetizate în anumite locuri din organism în timp ce acţiunea lor sub forma expresiei comenzii imediate este situată în cu totul altă locaţie, la distanţă de sute de celule faţă de prima locaţie. În genetica dogmatică încă nu există nici o explicaţie pentru transmiterea instantanee la distanţă a unei astfel de comenzi.
Pe de altă parte, s-a crezut că tehnicile de inginerie genetică clasic imaginate ar putea vindeca o mulţime de boli printre care şi cancerul, dar până în prezent aceste tehnici s-au dovedit deficitare, laborioase, scumpe, ineficiente.
Apoi, s-au pus speranţe mari în crearea de plante şi animale transgenice care să rezolve problemele alimentare ale omenirii. Acum, o bună parte dintre cercetători îşi dau seama că producerea hazardată de astfel de experimente nu reprezintă decât un pas periculos ce periclitează însăşi existenţa noastră ca specie. Clonarea animalelor nu a dus decât la producerea unor exemplare nereuşite care au îmbătrânit neaşteptat de rapid, aşa cum s-a înţâmplat cu primul animal clonat, oaia Dolly”.
Este alarmant faptul că la sfârşitul anului 2006 SUA au luat hotărârea de a nu comunica pe eticheta produselor alimentare de pe piaţa americană eventuala provenienţă transgenică a produsului. Priviţi populaţia de graşi americani ca să vă faceţi o idee asupra metodelor eronate de folosire a tehnicilor de inginerie genetică. Mai mult decât atât la 25 iulie 2008 ziarul Evenimentul Zilei anunţa faptul că Autoritatea Europeană de Siguranţă a Alimentelor (EFSA) a declarat că, în urma mai multor studii, s-a demonstrat că produsele lactate şi carnea provenite de la animalele clonate nu pun în pericol sănătatea oamenilor şi pot fi comercializate spre consum. "Compoziţia chimică şi valorile nutritive ale cărnii şi laptelui provenite de la clone sănătoase nu diferă faţă de cele obţinute de la animale crescute natural", a declarat profesorul Vittorio Silano, şeful comisiei ştiinţifice a EFSA, citat de EU Observer.
Aşa o fi; compoziţia chimică este aceeaşi, dar nu şi încărcătura energetică subtilă, informaţia subtilă conţinută, transmisă de aceste alimente.


Cercetători mai mult sau mai puţin renumiţi, aş putea spune unii chiar anonimi pentru cei mai mulţi dintre Dv., au făcut progrese importante pentru înţelegerea şi redefinirea moleculei ADN.
Aceşti căutători de răspunsuri, nemulţumiţi de afirmaţiile ştiinţei oficiale cu care de obicei avem de-a face prin revistele de popularizare a ştiinţei, aparţin unor domenii largi: biologie moleculară, fizică cuantică, lingvistică, medicină, informatică etc. De ce acest amalgam de ştiinţe? Pentru că complexitatea moleculei de ADN cere o astfel de abordare largă. Unde găsim astfel de informaţie? În ultimii ani o găsim pe internet şi cel puţin deocamdată, este greu de crezut că hipopotamii care conduc redacţiile ştiinţifice ale principalelor reviste de popularizare a ştiinţei vor accepta sau vor avea voie să lase scăpate astfel de lucrări novatoare ce ar putea revoluţiona ştiinţa. Am subliniat ceva mai devreme că ne-a luat ceva mai bine de 100 de ani ca să oficializăm energia neagră... Parcurcând cartea veţi înţelege perfect de ce beneficim astăzi de două forumuri ştiinţifice: unul oficial şi un altul ascuns, inhibat, cenzurat. Tribuna ştiinţei necenzurate funcţionează încă pe internet. Şi veţi spune.... dar ce încredere vom putea avea în informaţii neparafate de cele mai înalte forumuri ştiinţifice? Da, lumea a „beneficiat” mereu de sceptici care au frânat cursul evoluţiei ştiinţifice. Veţi vedea că principalii cercetători în acest proces de dedublare a informaţiilor ştiinţifice sunt profesori sau doctori în ştiinţe şi lucrează în institute cu reputaţie internaţionala. Munca lor este recunoscută pe plan universitar – ştiinţific „intern”, dar cu greu va scăpa către publicul larg. Să vedem pe scurt cam în ce constă această muncă de definire ştiinţifică a sufletului, de explorare a legilor ce controlează viul.

Ce anume generează aşa-zisele calitaţi paranormale, ce stau la baza definirii ştiinţifice a SUFLETULUI? O bună parte dintre răspunsuri se găsesc tocmai în „banala moleculă” de ADN atât de suprinzătoare, de fapt.

Biofizicianul Fritz Albert Popp - fondator al Institutului Internaţional de Biofizică din Neuss – Germania este cel care a introdus denumirea de radiaţie biofotonică pentru fenomenul de emisie de lumină din organismele vii (din regnul animal şi vegetal). Această emisie este foarte slabă, dar poate fi pusă în evidenţă în întuneric după o prealabilă amplificare. În lume sunt astăzi 2007 circa 40 de institute care studiază radiaţia biofotonică, biocomunicarea, coerenţa în biologie sau mai bine zis 40 oficializate! http://www.lifescientists.de Cercetători de la diverse universităţi din Rusia, Germania, SUA, Canada au făcut deja primii paşi în investigarea mecanismelor proceselor fizice ce au loc în aparatul genetic, în descrierea unor modele matematice si informatice ce au loc la acest nivel.
Doi fizicieni germani Grazyana Fosar şi Franz Bludorf au sintetizat calităţile excepţionale ale moleculei ADN într-un articol intitulat „Cipul biologic din celulele noastre”. http://www.fosar-bludorf.com/archiv/biochip_eng.htm Reproduc:
S-a demonstrat experimental faptul că organismul uman se încarcă cu lumina pe care o ia din mediu şi la rândul său poate emite lumină. Evident se poate observa o scădere semnificativă a emisiei de lumină a organismelor aflate în întuneric. Există ceva în interiorul nostru care are capacitatea de-a stoca energia luminoasă. Există evidenţe care probează faptul că, alături de alimente, o parte din hrana zilnică o reprezintă hrana din energia luminoasă. „
Acest fapt nu este o noutate decât pentru lumea modernă, căci textele vechi, în special cele chineze menţionează faptul că punctele de acupunctură sunt adevărate lacuri de lumină. Acum este binecunoscut faptul că molecula de ADN este cea responsabilă de emisia de biofotoni.
„Forma de dublu-helix face din această moleculă gigantă o antenă electromagnetică ideală. Fiind lungă are proprietatea unei antene în formă de lamă care poate prelua foarte bine impulsurile electrice, iar privită de sus, are forma de inel, ceea ce-i conferă proprietăţi excelente de antenă magnetică.
Ce se întâmplă cu energia electromagnetică pe care o înmagazinează celula ADN ? Este stocată destul de uşor în moleculă menţinând molecula în oscilaţie. Din punct de vedere fizic un astfel de sistem se numeşte sistem oscilator armonic. Cu timpul un astfel de sistem îşi pierde progresiv energia, fapt observabil în întuneric. Se poate aprecia capacitatea de stocare a energiei luminoase prin măsurarea timpului de emisie de lumină. Această emisie de lumină pe unitatea de timp se numeşte rezonanţă. Emisia se face cu un multiplu constant de oscilaţii ceea ce a dus la ideea că ADN-ul se comportă ca un superconductor organic.
Relativ recent s-a descoperit calitatea superconductorilor de a stoca lumină.
Lumina este energie electromagnetică pură divizată în cuante infime numite fotoni, care se deplasează constant cu viteza luminii în vid: 300.000 de km/secundă. Viteza luminii este constantă numai în vid. Atunci când traversează materia, de exemplu când trece printr-un pahar cu apă viteza sa scade simţitor. Lumina însăşi este absorbită în parte de mediul traversat. Se ştie bine că adâncul oceanelor este cu atât mai întunecos cu cât adâncimea creşte. Nu acelaşi lucru se întâmplă însă cu superconductorii. Astfel, deşi atomii de sodiu încetinesc lumina mai mult decât toate celelalte materiale, ei rămân total transparenţi. Nu intervine nici o pierdere de lumină. Computerele cu chipuri superconductori vor putea să stocheze lumina şi prin aceasta să scocheze informaţie.
Oamenii poartă în fiecare celulă echipament de înaltă trehnologie şi anume un microchip cu o capacitate de stocare de 3 gigabiţi care ia informaţie electromagnetică din mediu , o stochează şi o poate reemite eventual într-o formă modificată. Datele tehnice ale moleculei ADN ca antenă oscilatoare au fost determinate. Lungimea moleculei de ADN este de aproximativ 2 metri. Acesta face ca să aibă o frecvenţă naturală de 150 megaherţi. Aceasta este de fapt lungimea de undă pe care o folosim cel mai mult în telecomunicaţii. Molecula de ADN poate stoca toate undele armonice de 150 megaherţi şi prin aceasta şi lumina vizibilă.
Se presupune că molecula de ADN poate nu numai să primească energia luminoasă cu toată informaţia conţinută în oscilaţia electromagnetică şi să o stocheze , ci chiar să emită informaţie codificată în oscilaţie electromagnetică.
ADN reprezintă un organ de comunicare ce poate fi la rândul lui manipulat de radiaţia electromagnetică. Independent de funcţia sa biochimică de suport al informaţiei genetice, ADN este un chip biologic complicat care comunică atât cu mediul înconjurător, cât şi la distanţă
”.

Iată că deja am aflat acum ceva mai mult despre caracteristicile fizice ale moleculei ADN. Dar asta nu e totul…

Într-un articol excepţional intitulat „Criză în viaţa ştiinţifică. Răspunsul undei genetice.” semnat de P.P. Gariaev, M.J. Friedman, E.A. Leonova Gariaeva aflăm esenţa misterelor legate de ADN. Cine este Dr. Piotr Gariaev? Un eminent medic cercetător rus academician ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul Academiei de Ştiinţe Naturale, Medicale şi Tehnice de la Moscova , cu colaborări la Stanford – California şi la Toronto - Canada, înconjurat de specialişti în genetică, biologie moleculară, lingvistică, medicină fizică, etc, cunoscuţi sub numele de grupul GARIAEV. Consider acest articol ca unul dintre cele mai importante scrise vreodata, unul care face lumina in multe zone ale descifrării structurii noaste şi a …textelor vechi.
Iată câteva spicuiri din articol:

Un organism are nevoie de două programe genetice. Primul este unul geometric, schematic, morfologic, adică se referă la cum arată fiinţa. Al doilea program este sub forma unui text plin de înţelesuri care conţine instrucţiuni şi explicaţii referitoare la cum să folosim primul program. Aceste programe sunt conţinute în molecula de ADN sub formă de „benzi ADN video” care sunt folosite de aparatul genetic ce acţionează ca un biocomputer. Când biocomputerul citeşte aceste videobenzi lumina şi sunetul par să fie cele ce constituie programul film al dezvoltării organismului. Când organismul şi-a terminat creşterea, dezvoltarea, este complet, filmul se termină. Atunci începe un alt film care conţine instrucţiuni despre cum să menţinem organismul pentru o perioadă de timp îndelungată. Din păcate, aceste videobenzi ce conţin informaţii despre un organism perfect sănătos sunt afectate în timp de mutaţii ADN. Instrucţiunile din program acumulează erori, organismul se îmbolnăveşte, îmbătrâneşte şi moare. Este foarte probabil însă că aceste videobenzi ADN pot fi reînnoite şi corectate.
Cu această nouă înţelegere a modului de funcţionare a aparatului genetic pot fi imaginate noi tehnologii medicale. Aceasta este esenţa bazei teoretice pentru punerea în aplicare a UNDELOR GENETICE ( WAVE GENETICS). 

Undele genetice (Wave genetics) – scurtă istorie.
Conceptul de câmp biologic a fost dezvoltat de un număr mare de cercetători.
Cercetătorul rus A Gurvitch a introdus noţiunea de câmp biologic al cromozomului ca un complement al genelor.
R. Sheldrake – UK - creaţia poate fi văzută ca un organism viu. Acest concept concurează vechiul concept mecanicist al evoluţiei. Conform noii teorii dezvoltarea viului implică legi non-mecanice, care sunt ele însele subiectul schimbărilor. Ipoteza rezonanţei morfologice şi a câmpurilor morfologice în rezonanţă este o alternativă la gândirea mecanicistă în biologie.


Conceptul undelor genetice introdus de grupul Gariaev are deja nu numai bază teoretică, ci şi experimentală. În ultimele decenii au fost acumulate o multitudine de date experimentale clinice care pun sub sensul întrebării dogma centrală a geneticii.
Poate că cel mai important dintre ele este cel cunoscut sub numele de fenomenul ADN fantomă. În 1984 la Academia de Stiinţe din Moscova, Vladimir Poponin şi Piotr Gariaev au fost autorii unui experiment demn de intrat în istoria ştiinţei. Dr. Vladimir Poponin este fizician expert in fizica cuantică şi în acelaşi timp unul dintre cei mai apreciaţi specialişti în biologie cuantică. A studiat dinamica nonlineară a ADN şi interacţiunile câmpului electromagnetic slab cu sistemele biologice. A fost cercetător senior la Institutul de fizică a biochimiei al Academiei de Ştiinţe din Rusia şi de asemenea colaborator al Institutului HeartMath din California. Acum trăieşte la San Francisco şi lucrează pentru ISSO - International Space Sciences Organization. –Organizaţia Internaţională a Ştiinţelor Spaţiale. Pe scurt, experimentul are mai multe faze. Mai întâi s-a bombardat un container în care s-a realizat vacuum cu un LASER de mică putere. S-a constatat că fotonii pătrunşi în container au o dispoziţie întămplătoare, fără a respecta vreo regulă. În partea a doua a experimentului s-a introdus în container o mostră de ADN şi s-a bompardat din nou containerul cu acelaşi laser. S-a observat că distribuţia fotonilor s-a schimbat. Ei s-au aliniat ordonat de-a lundul mostrei de ADN. Cu alte cuvinte ADN-ul fizic a avut un anume afect asupra unor particule non-fizice şi anume a fotonilor. În partea a treia a experimentului mostra ADN a fost scoasă din container şi distribuţia fotonilor a fost din nou măsurată. S-a constatat că fotonii aveau aceeaşi distribuţie – ordonaţi şi aliniaţi ca şi când mostra ADN ar fi fost în continuare acolo. Efectul se păstrează până la 30 de zile după scoaterea mostrei ADN din container.
Aceste date experimentale ne oferă nu numai date cantitative în ceea ce priveşte cuplarea constantă a între câmpul moleculei de ADN şi câmpul electromagnetic al razei laser, ci ne furnizează informatii calitative şi cantitative asupra unei dinamici nonlineare a a câmpului ADN-ului fantomă. Ambele tipuri de date sunt cruciale în dezvoltarea unei noi teorii a câmpului unificat cuantic nonlinear, dar care trebuie sa includă teoria fizică a conştiinţei şi care trebuie să fie bazată pe date cantitative precise.
O serie de alte experimente care de care mai interesante sunt elaborate la Institute of HeartMath în SUA.
Spre exemplu, s-a recoltat sânge de la militari şi s-au izolat leucocitele. Din nuclee s-a izolat ADN-ul care a fost introdus în containere în care s-au putut efectua măsurători electrice asupra mostrelor. Militarii au fost apoi supuşi unor stimulări emoţionale folosindu-se videoclipuri, iar efectele electrice ale stimulării au fost monitorizate. Curiozitatea a constat în faptul că vârful modificărilor electrice înregistrate pe donori este oglindit în modificări similare asupra mostrelor ADN recoltate în exact acelaşi timp. S-a repetat experienţa donorii find duşi la distante de până la 50 de km distanţă. Modificările electrice au continuat să fie înregistrate exact în acelaşi timp ca şi când mostrele ADN ar fi făcut în continuare un corp comun cu donorii. Nu a existat nici un timp de transmisie; răspunsul a fost după fiecare stimulare instantaneu. Ce înseamnă asta? Celule organismului comunică între ele printr-o formă de energie care nu este afectată de factorul timp sau distanţă, care este non-locală şi care exista peste tot (respectă principiile Gariaev).
Într-un alt experiment ce a avut loc la Institute of HeartMath. 28 de mostre de AND de placentă au fost introduse în containere în care s-au putut măsura modificările survenite asupra lor. 28 de cercetători antrenaţi în a genera şi a simţi – prelua sentimente – emoţii au fost supuşi diverşilor stimuli emoţionali. S-a descoperit că AND-ul suferă modificări de formă în acord cu sentimentele cercetătorilor. Atunci când cercetătorii au simţit sentimente de gratitudine, dragoste şi apreciere AND-ul a răspuns cu relaxare, cu alungirea formei ca nişte şuviţe deşirate. Când cercetătorii au generat furie, stress, mostrele de AND au devenit mai scurte, mai compacte, mai adunate şi şi-au închis multe din coduri. Fiecare dintre noi s-a simţit „dărâmat” de emoţii negative. Acum ne dăm seama că efectul este transpus practic şi în planul fizic, nu numai în cel emoţional. Închiderea codurilor a fost reversibilă şi s-au deschis atunci când cercetătorii au reînceput să genereze sentimente de dragoste, bucurie, gratitudine şi apreciere. Într-un alt experiment realizat pe pacienţi HIV pozitivi s-a ajuns la concluzia că rezistenţa la contaminare HIV este de 300.000 de ori mai mare la cei care emană sentimente de dragoste şi bucurie. Indivizii antrenaţi în dragoste adâncă sunt capabili să-şi modifice forma AND-ului. Rezistenţa la boli, la infecţii, la răceli poate fi crescută semnificativ numai fiind constant ancorat în sentimente pozitive fapt ce generază un sistem imun puternic.

În ultimii ani s-au produs echipamentele de laborator care au permis observarea şi descrierea proceselor ce au loc în molecula de ADN. Piotr Gariaev il citează pe V. Kaznacheev care în anii 80 a realizat un experimente extrem de interesante. Spre exemplu a plasat culturi de bacterii identice în două containere de sticlă sigilate, despărţite de o barieră de cuarţ. Contaminarea şi îmbolnăvira dirijată a uneia dintre culturi a dus în două trei zile la îmbolnăvirea identică a celeilalte culturi. Într-un alt experiment realizat de V. Burlakov în Rusia în anul 2000, doi embrioni de peşte aflaţi în stadii diferite de dezvoltare embrionară au fost plasaţi separat în containere de sticlă sigilate şi sparate de barieră de cuarţ. După câteva săptămâni embrionii au dezvoltat malformaţii diferite, dar specifice fiecărui stadiu de dezvoltare (de organogeneză) în care se aflau embrionii. Curiozitatea a constat în faptul că malformaţiile dezvoltate de unul dintre embrioni s-au transmis şi la celălalt deşi embrionul mai “bătrân” trecuse de vârsta la care o asemenea malformaţie ar fi fost posibilă. Conform biologiei clasice, interacţiunile la distanţă între embrioni nu sunt posibile. Următorul pas al acestor studii este experimentul lui V. Budakovski de asemenea din Rusia ce a avut loc tot în anul 2000. Experimentul se referă la transmiterea holografică de informaţie morfogenetică. În acest experiment a fost înregistrată holografic structura ţesutului de plantă de zmeură. Imaginea a fost transmisă unei zone de ţesut tumoral al plantei de zmeură, care ulterior a dezvoltat în acel loc o nouă plantă sănătoasă.
Tehnicile noi au dus la obţinerea primelor biocomputere cuantice capabile să transmită la distanţă informaţie metabolică cu substrat de undă genetică sau să introducă o informaţie genetică într-un biosistem receptor. Există acum tehnica de emitere de undă genetică. Câteva experimente ieşite din comun au demonstrat că emiterea de undă genetică corespunzătoare geneticii raţei poate modifica genetica embrionilor de găină, astfel încât din ouăle de găină ies predominant ... raţe. De fapt primul experiment de acest gen s-a făcut pe mormolocii de broască iradiaţi cu undă genetică de salamandră şi care au devenit salamandre în loc de broaşte. Reţineţi aceste experimente pentru că ele au importanţă pentru înţelegerea în capitolele următoare a proceselor ce au loc în aşa-zisul Pom al Vieţii. Alte experimente au vizat transmiterea de undă genetică la distanţă de până la 20 de km spre receptori - şoareci bolnavi de diabet care s-au însănătoşit (Dr Piotr Gariaev).
S-au făcut deja experimental accelerări şi decelerări în evoluţia-involuţia unor cancere la distanţă folosind undă genetică sau undă electromagnetică. S-a imaginat spre exemplu bombardarea ficatului bolnav de hepatită C cu undă genetică de celulă stem (originală-sănătoasă) având ca efect – vindecarea ficatului. Înţelegeţi că tehnicile acestea există deja, dar că dezvoltarea lor la scară largă nu este posibilă dintr-un motiv cat se poate de simplu... nu aduc nici un profit economic. Giganţii farmacologici ar dispărea, milioane de locuri de muncă ar dispărea, lumea de mâine ar avea un cu totul alt aspect dacă toată populaţia planetei ar fi videcată mâine cu adevărata terapie genetică şi anume terapia cu undă genetică de celulă stem. Impactul asupra omenirii ar fi chiar mai mare decât renunţarea mâine la combustibilii fosili tradiţionali si la înlocuirea lor cu extractoare de energie din vacuum, căci planeta, deja supraalomerată are nevoie de un veritabil planing familial şi nu de terapii atotvindecătoare (sună ... nu prea uman....).

Experimentele enumerate mai sus nu fac parte decât dintr-o generaţie de noi experimente, ce ne oferă o înţelegere avansată asupra aparatului genetic uman cu mult deasupra celei clasice, materialiste. Ele ne vor ajuta să decodăm diverse istorioare prezente în textele vechi, istorii care adunate, decodate şi conectate dau logica şi coerenţa PROGRAMULUI TERRA.

Aceste experimente repetabile şi multe altele asemănătoare l-au îndreptăţit pe Piotr Gariaev sa enunţe postulatele de mai jos.

Postulatele noii paradigme (Gariaev)

Toate aceste postulate s-ar putea extrage la fel de bine din fostele ediţii ale „Programului Terra”, căci toate au fost enunţate acolo într-o formă sau alta. Mulţi alţi specialişti în diverse domenii fizică, medicină, biologie au ajuns la aceleaşi concluzii. Gariaev are însă reputaţia ştiinţifică şi meritul de-a le fi sintetizat în forma de mai jos. De aceea, le voi numi postulatele Gariaev.

1.Toate substanţele vii conţin două tipuri de substanţe: cea materială şi cea energetico-informaţională sau subtilă.

2. Proprietarea principală care distinge energia informaţională (EI) şi câmpul ei corespunzător de toate celelalte substanţe şi câmpuri cunoscute este aceea că EI este omniprezentă, adică este prezentă simultan în fiecare punct din spaţiu în lumea noastră tridimensională. Aceasta înseamnă că distanţa între între EI şi oricare alte două obiecte materiale în lumea noastră este mereu zero, indiferent cât de departe se află cele două obiecte unul de celălalt.


3. În acord cu primul postulat considerăm că în fiecare organism viu există două nivele: unul material şi un altul subtil –energia informaţională.


4. Cele două nivele ale unui organism sunt legate în mod intim unul de celălalt se influenţează unul pe celălalt şi fiecare reflectă starea celuilalt. Mai mult decât atât, energia informaţională este nivelul de comandă.


5. Definim viaţa ca schimbul dinamic de energie şi informaţie între organismul fizic şi energia informaţională, între corpul fizic şi cel subtil.


Principiile de bază ale undelor genetice.

1. Aşa-zisul 98% gunoi genetic din ADN nu este decât un supercod ce are un nivel cu mult mai avansat, superior faţă de codul ARN şi al sintezei de proteine. Acest nivel înalt este nivelul undă.
2. Genomul este un cod cvasi-inteligent. 3.Funcţia nivelului undă al codului genetic există pentru a programa organizarea spaţio-temporală a fiinţei umane.

În mod tradiţional geneticienii vorbesc despre ADN, ARN, proteine, limbaj, texte. Structurile limbajului standard al genomului (la nivelul material al genomului) sunt reprezentate de literele chimice din ADN care ocupă 2% din codul ADN. În undele genetice textele sunt realizate la nivel material sub forma unor sofisticate holograme dinamice (holograme-gene) în cristalele lichide ale continuumului cromozomial.

Bio-computerul ADN – undă

Terminologia de holograme-gene este ca o rezultantă a interferenţei dintre înregistrările de modificări de structură a apei intracelulare determinate de acţiunea radiaţiei luminii şi a sunetului emise de cromozomi şi transmisă la celulele înconjurătoare informându-le asupra stării celulei emitente la un moment dat. O astfel de operaţiune este realizată de fiecare celulă în parte în întreg corpul. Prin aceasta , miliarde de celule formează un câmp de energie informaţională care funcţionează ca un bio-computer de unde ADN. Acest biocomputer procesează în timp real informaţia despre procesele metabolice din fiecare celulă.
În ultimii ani Dr. Mae-Wan Ho – specialistă în genetică originară din Hong Kong a scris mai multe cărti şi articole pe tema de mai sus. Unul dintre aceste articole, de care m–am îndrăgostit, este intitulat “Quantum Jazz, The Tao of Biology” - Jazz-ul cuantic – biologia lui Tao şi a fost publicat de ISIS (Institute of Science in Society) la data de 1 mai 2007. Dr. Mae-Wan Ho afirmă că jazz-ul cuantic este muzica organismului. Reproduc din articol: “Orice celulă, moleculă, atom ia parte într-un ansamblu care e supus ritmurilor de la câteva picosecunde până la minute, ore, o zi, o lună, un an, etc. Acesta este domeniul activităţilor vieţii. Orice jucător, interpret, asemenea unei orchestre de jazz, improvizează spontan şi liber, dar păstrându-se în acord cu pasul întregului.
Perfecta coordonare a sarcinilor multiple executate de un organism şi în organism, depinde de o stare specială de comportare ca întreg, o stare coerentă descrisă cel mai bine ca fiind o coerenţă cuantică şi de aici sintagma ,,jazz cuantic”. Acţiunea dată de coerenţa cuantică este o acţiune fără efort, o creaţie fără efort, este acel ideal taoism al artei şi poeziei, este însăşi acţiunea vieţii.
Coerenţa cuantică este o stare de libertate locală maximă şi coordonare globală maximă. Nu există echivalent pentru aceasta în paradigma mecanicistă care domină biologia clasică în care localul şi globalul, individualul şi colectivul sunt inevitabil în conflict. Jazzul cuantic ia în considerare fizica organismelor în loc de fizica materiei moarte a biologiei clasice. Realitatea este că fiecare şi oricare parte a organismului intercomunică în fiecare moment al vieţii organismului. Fiecare jucător, până la nivel de moleculă, este în control la fel de mult pe cît este de senzitiv şi responsiv. Termenul de „excitaţie coerentă” poate fi înţeles dacă se ia ca exemplu o colecţie de dansatori care răspund unui ritm seducător al unei muzici bune şi care lucrează ei înşişi până la extaz atunci când se mişcă de o manieră coordonată, dar fără să fie conduşi de un coregraf .
Spre deosebire de o lumină laser, care este coerentă pe o singură frecvenţă a câmpului electromagnetic, organismul viu este coerent peste o multitudine de frecvenţe care acoperă multe ordine de magnitudine, 10 sau mai multe. Ca rezultat, organismul este senzitiv la întreg domeniul de câmpuri electromagnetice, de la unde radio de frecvenţă foarte joasă până la regiunea microundelor şi dincolo, deoarece este în mod eficient acordat de către activităţile coerente la toate aceste frecvenţe.
Negarea uzuală a faptului că câmpurile de electromagnetice foarte slabe nu pot avea efect se bazează pe argumentul că energiile acestor câmpuri sunt „sub pragul termic” al mişcării aleatoare a moleculelor, care ar „anula” aceste semnale. Dar, moleculele care vibrează coerent, departe de a anula aceste semnale slabe, îşi vor suma răspunsul la semnalul slab, astfel rezultă un efect substanţial. Folosind o analogie, organismul se comportă în acest caz ca un receptor (şi emiţător) acordat pentru câmpurile electromagnetice, de-a lungul domeniului maxim de frecvenţe. De aceea jazzul cuantic al organismului este atât de fantastic: antenele sale sunt acordate la semnale corespunzătoare multor frecvenţe, chiar şi acelora asociate cu galaxiile îndepărtate, şi vor răspunde la ele cu o nouă muzică.
Jazzul cuantic este muzica organismului dansând viaţa la nivelul fiecărei celule, molecule, atom la care ia parte, emiţând lumină şi sunet cu lungimi de undă de ordinul nanometrilor până la ordinul metrilor şi kilometrilor, extinzându-se pe un domeniu muzical de 70 de octave, fiecare parte improvizând spontan şi liber, dar păstrându-se în acord şi în pas cu întregul. Nu există nici un dirijor sau coregraf. Organismul se creează şi se re-creează la modul proaspăt odată cu fiecare moment care trece, recodând şi rescriind genele în celulele sale într-un dans complicat al vieţii care permite organismului să supravieţuiască şi să se dezvolte. Dansul este scris la fel cum e şi executat, fiecare mişcare este nouă, la fel cum şi prinde contur prin ceea ce a trecut. Organismul nu încetează niciodată să experimenteze mişcările sale şi să înregistreze experienţa sa ca referinţă ulterioară.
De aceea ingineria genetică nu dă rezultate. Genele vagaboande din organism nu pot intercomunica cu întregul. Jazzul cuantic este cel răspunzător de ceea ce oamenii obişnuiţi ca noi, pot vorbi şi gândi în acelaşi timp pe când micul dejun luat este procesat pentru a se obţine energie. El este răspunzător de modul în care atleţii de vârf pot alerga o milă în mai puţin de 4 minute iar maeştrii Gong Fu se pot mişca cu o viteză fantastică şi ,,zbura” prin aer. Coordonarea necesară pentru execuţia a multiple activităţi simultan şi pentru a executa cele mai extraordinare lovituri, depind de o stare specială de a fi un întreg, descrisă ideal ca fiind o stare de „coerenţă cuantică”. Această coerenţă cuantică este o stare paradoxală care maximizează libertatea locală şi coeziunea globală. “


Frumos nu-i aşa?
Dar să revenim la Dr Piotr Gariaev:
“Geneticienii şi biologii folosesc metaforic o analogie între limbaj şi AND pentru a explica modul în care funcţionează aparatul genetic.
Pentru fiinţa umană aparatul genetic este constituit din 46 de cromozomi aflaţi în nucleul celular comparaţi cu 46 de volume cărţi. Fiecare carte conţine un text cu instrucţiuni despre cum este construit organismul care constă în propoziţii (fragment ADN) construite din cuvinte (gene). Fiecare cuvânt – genă este constituit din 4 litere (litere chimice A-T, C-G), iar alfabetul genetic conţine numai 4 litere.
În esenţă, aparatul genetic funcţionează astfel. Textul scris în limbaj ADN este translatat iniţial în limbaj ARN şi apoi în limbajul proteinelor. Excluzând apa, proteinele reprezintă principalul constituent al organismului. Proteinele au două funcţii importante în organism: metabolizează substanţele pe care le ingerăm şi participă la morfogeneză adică la organizarea spaţio-temporală a organismului.
Aceste texte descrise mai sus reprezintă numai circa 2% din ADN şi sunt materie şi numai materie ca şi o carte fizică.
.... şi din puctul de vedere al geneticienilor analogia moleculei ADN cu o carte se termină aici.
Biocomputerul undă ADN este un sistem cvasi-inteligent care operează cu propriul său limbaj, asemănător cu limbajul uman. Suntem abia la începulul înţelegerii acestui limbaj şi a relaţiei sale cu limbajul uman despre care vorbim în mod curent.”


De aceea în grupul Gariaev au fost incluşi lingvişti. Lingvistica este ştiinta care studiază structura limbilor. Lingviştii studiază nu numai limbile naturale dezvoltate în diverse culturi şi ţări dar şi limbile artificiale folosite de exemplu în programarea computerelor care au fost dezvoltate in ultimele zeci de ani. Ei analizează semantica cuvintelor (sensul, înţelesul lor) regulile gramaticale prin care cuvintele formează propoziţii, iar acestea fraze.
Structurile lingvistice de la nivelul genomului pot fi comparate cu vorbirea adevărată, constau în adevărate texte. Prin aceasta înţelegem faptul că decizii cvasi-inteligente sunt luate permanent în ceea ce priveşte reglajul de funţie şi structură ale organismului şi părţilor sale componente.
Ideea este aceea că toate limbile au structuri fundamentale asemănătoare. Este posibil să aranjezi structura codului genetic în relaţie directă cu fiecare limbă existentă. Această descoperire – supoziţie este GENIALĂ pentru că ne dă o altă dimensiune supra mitului despărţirii limbilor pământului în turnul Babilonului de către zei. Există mai multe mituri asemănătoare dispersate pe Terra. Mitul nu se referă decât la segregarea genetică făcută de zei în diverse programe cu homozigotare crescută. Punctul pe i este pus în Zohar unde există versete care vorbesc neîndoielnic despre această segregare genetică a limbilor respectiv a diverselor tipuri de ADN undă, adică ADN-EI, corespunzător unui anume ADN material.

Geneticienii clasici au descoperit că în mod experimental că textele genetice ARN conţin texte cu cuvinte ambigui (omonime) care au mai mult decât un înţeles, iar alegerea semnificaţiei cuvântului respectiv se face din context.
Aceste omonime încodează sinteza de proteine. Dacă de exemplu acel cuvânt – cod genă are două înţelesuri unul dintre ele este greşit în determinarea sintezei unei anumite proteine ceea ce teoretic poate duce la o sinteză biochimică greşită şi implicit la o sinteză accidentala, eventual la moartea organismului. Ex: toc –de scris şi toc de uşă sau bob – sămânţă de cereală şi bob vehicul de concurs ... Pentru ca aparatul genetic să aleagă înţelesul unic care trebuie , care se potriveşte la un moment dat el trebuie să înţeleagă mai întâi sensul „textului” ARN şi numai după aceea să ia o decizie în ceea ce priveşte sinteza. Aceasta demonstrează că aparatul genetic este inteligent, că este capabil să gândească la nivel molecular şi la nivel de biocomputer....Există însă şi posibilitatea ca sensul omonimului să fie ales greşit şi prin urmare sinteza de proteine să ducă la un defect genetic.
Zeii cunosc cu certitudine detaliile reaţiei dintre limbaj şi ADN. Nu ştiu dacă un ADN mai simplu, mai „sărac” în gene este în relaţie directă cu un limbaj mai simplu, mai redus, cu un număr limitat de cuvinte şi prin urmare cu posibilităţi mai reduse de exprimare, dar înclin să cred că populaţiile care deţin un astfel de limbaj sărac în cuvinte, dar compensat din plin cu omonime sunt puternic predispuse la boli genetice.
Am sosit la post în Suedia în februarie 2002 şi am fost constat încă de la începutul aventurii mele suedeze că zeii au făcut o treabă deplorabilă în spaţiul Scandinav. Am fost avertizat înainte de plecarea în Suedia asupra mentalităţii speciale a nordicilor; cu toate astea aveam să fac pasul în necunoscut, spunându-mi că mă simt un pământean uşor adaptabil oriunde... Ce-aş putea spune acum?... nici nu are importanţă pentru discuţia de faţă. Observaţia primară la contactul cu populaţia nordică a fost nu numai că sunt diferiţi ca mentalitate, ci şi ca constituţie fizică. Am fost şocat de marele număr de boli genetice pe care acest popor le înregistrează. Boli de care doar citisem prin cărţi sau de care nici măcar nu am auzit, m-au făcut să mă întreb de ce oare se înregistrează aici o aşa de mare frecvenţă a dezordinilor genetice. Am dat vina la început pe dezorganizarea familială, pe consumul excesiv de droguri, de medicamente, de alcool. Cu timpul însă am început şi reuşit să învăţ suedeza, limbă pe care dacă nu o înveţi de mic copil sunt şanse extrem de mici să o înveţi perfect. Cauzele sunt multiple. În contrast cu bogaţia de dialecte nordice: suedeze, daneze, norvegiene, toate derivate dintr-un trunchi comun pe care l-am putea denumi „scandinaviska”, diferenţiate între ele mai mult sau mai puţin, putem constata o sărăcie cumplită a limbii, compensată de o multitudine de omonime. Sensul cuvântului vine de multe ori din context. În plus greutatea limbii provine din mulţimea de neregularităţi gramaticale (defecte gramaticale) pe care ei le explică simplu: ”limba nu se învaţă, ci pur şi simplu se vorbeşte”... adică trebuie să învăţăm „greşit” ca ei, căci aşa este „corect”. Au fost surprinşi de-a lungul anilor la semnalele mele şi cu siguranţă şi ale altora cu privile la lipsa de logică a unui şir lung de expresii sau la lipsa de coerenţă gramaticală. În plus, o multitudine de cuvinte care se pronunţă asemănător au semantică şi o scriere diferită (omofone). Urechea unui european diferenţiază cu greu vocalele apropiate şi intonaţia care poate schimba uneori sensul afirmaţiei cu 180 de grade. În ciuda dezvoltării mass-media, fiecare vorbeşte aşa cum a învăţat acasă la mama, astfel încât, mai ales în Norvegia şi în Danemarca se remarcă o multitudine de dialecte ce pot diferi de la sat la sat... În unele zone, pe o arie de 1000 de km pătraţi – ceva mai întinsă decât Bucureştiul, pot exista deja mai multe dialecte diferenţiabile. După ani de oservaţii asupra „speciei” scandinave, mi-am dat seama că defectul de limbaj merge mână în mână cu defectul de mentalitate, cu modul extrem de complicat de-a rezolva o problemă simplă, cu o multitudine de lucruri bizare pentru noi, ceilalţi europeni, de la construcţia complicată a intersecţiilor în aşa fel încât te poţi trezi pe contrasens, până la numerotarea saloanelor în spital. O modalitate nouă, eficientă, de-a rezolva o problemă se loveşte aici de o tradiţie puternică conservatoare de-a nu schimba nimic. Poţi demonstra eficienţa unei alte metode în zeci de şedinţe, căci şansa de-a schimba ceva este minimă. O lege din secolul 16 regla circulaţia căruţelor pe partea stângă a drumului. Astfel... suedezii au circulat până în 1967 pe partea stângă a şoselei, numai că maşinile lor erau cu volanul pe stânga! Le-au trebuit zeci de ani ca să-şi dea seama de eroare... De fapt, soluţia a fost o lege dictatorială dată peste noapte, căci altfel ar circula şi acum pe stânga... Suedezii au bancuri cu norvegieni aşa cum oltenii au cu ardeleni şi invers. În spitalul din Norvegia în care lucrez ocazional, pe terapie intensivă, saloanele sunt numerotate de la 44 la 48. I-am întrebat unde este salonul 43 şi au remarcat că până atunci nimeni nu-şi pusese această întrebare ... răspunsul a rămas în aer... atunci le-am povestit că în spitalul în care lucrez în Suedia saloanele sunt numerotate pe o parte a culoarului „în ordine” pe dreapta cu numerele :10, 17, 24, 36, 43 iar pe stânga cu 12, 15, 31, 37, 46! Au râs de s-au prapadit!!! S-au simţit salvaţi, căci saloanele lor de la 44 la 48 măcar au o ordine. În Suedia le-am promis asistentelor că vin într-o noapte când sunt de gardă şi le pun numere „normale”, dar m-au rugat să nu fac asta căci... le-a luat atât de mult ca să înveţe unde anume sunt situate!!! Investigand “problema” am aflat până la urmă atât norvegienii cât şi suedezii numără într-o anumită ordine toate camerele şi cămăruţele din instituţii pentru a fi uşor de găsit în caz de catastrofă! dar pentru utilizatorul de rând, numărătoarea respectivă de cele mai multe ori nu are nici o logică. Exemple de genul acesta sunt cu carul şi nu vă delectez acum cu ele din lipsă de spaţiu.
În concluzie, cu timpul, am reuşit să văd rasa scandinavă global, cu defectele sale somatice şi de mentalitate, dar a trebuit să-l citesc pe Gariaev şi Zoharul ca să constat că toate aceste defecte sunt de fapt unul singur, derivat din distrucţia somatică a ADN-ului material de către un limbaj incoerent, plin de defecte gramaticale exprimate şi inserate în ADN-ul energetic informaţional.
Nu cunosc suficient organizarea limbii ebraice, ca să pot face o comparaţie, dar aş putea să fac o observaţie asupra unei alte limbi, opuse celei scandinave din punctul de vedere al discuţiei noastre.
De departe, cea mai fascinantă limbă de pe Terra este aymara – limba băştinaşilor din America de Sud cu acelaşi nume, situaţi în spaţiul geografic din jurul Lacului Titicaca, la graniţa dintre Bolivia şi Peru şi nordul statului Chile, astăzi în număr de circa 2-3 milioane. Aymara este singura limbă ce poate fi transpusă în ecuaţii matematice, în general în limbaj matematic. Lingviştii sunt unitar de acord că această limbă este creată artificial. De aceea au denumit-o şi “limba lui Adam”. Este de asemenea greu de învăţat, căci semantica expresiilor, extrem de precisă, descrie trei situaţii posibile: afirmaţie (+1), îndoială (0) şi negaţie (-1) făcând din aymara singura limbă cu un sistem logic trivalent. Exactitatea limbii, derivată mai ales din folosirea unui sistem complex de sufixe, face ca informaticienii să viseze deja la programe de computer care că fie construite în loc de sistemul analog 0/1, într-un nou sistem de trei elemente +1/0/-1. Limbile indo-europene sunt construite în sistem logic bivalent numit şi sistem Aristotelian. Logica limbajului de calculator copiază practic logica sistemului Aristotelian. Exactă şi abstractă pentru noi, în limba aymara curgerea timpului este şi ea abstractizată de o manieră relativ greu de înţeles pentru noi... ceilalţi. Evenimentele situate în viitor sunt văzute ca trecut şi invers, trecutul are aspectul de viitor. Vorbind despre viitor aymara priveşte spre evenimentele trecute, pe care le are în faţă ca pe o frescă.
Astăzi engleza este limba care a cucerit lumea modernă, este limba economiei, limba ştiinţelor a ajuns chiar şi cea mai importantă limbă a culturii moderne. Cu toate acestea ar fi fost cu mult mai practic dacă cineva ne-ar fi obligat să învăţăm aymara (la fel cum populaţia aymara a fost obligată s-o înveţe!!!). Aplicaţiile pe care această limbă ar putea să le aibă sunt imense. În primul rând, sintaxa extrem de exactă a acestei limbi ar duce la posibilitatea de-a folosi tehnici computerizate automate de traducere în alte limbi. În aceeaşi ordine de idei, relaţia dintre logica limbii şi sintaxa perfectă recomandă aymara ca nou limbaj pentru computer. Specialiştii afirmă că aymara poate fi folosită direct ca limbaj de computer! Tot în acest domeniu, al informaticii, sistemul actual binar are o memorie binară de 2 la puterea 4, adică de 16 posibilităţi de încodare. Sistemul trinar al limbii aymara ar înlocui biţii cu triţi. Un sistem trinar poate stoca 3 la puterea 4 , adică 81 de posibilităţi de încodare a informaţiei, adică cu mult mai mult decât actualul sistem binar. Alte domenii de aplicaţie ar fi cel al al logicii, al schemelor logice trivalente, în neurologie, lingvistică şi multe alte domenii. Citiţi mai multe despre limbajul matematic aymara şi despre trivalenţa logicii aymara pe adresa: http://aymara.org/biblio/html/igr/igr.html.Vreau numai să marchez importanţa faptului în sine pentru discuţia noastră. Populaţia aymara este considerată extrem de veche, contemporană poate cu construcţia Porţii Soarelui sau cu alte construcţii megalitice. Părerea mea este că acest grup este rezultatul unui intens proces de inginerie genetică în zonă, limba matematică nefiind decât un instrument, având rolul de stabilizare genetică al ADN!
Dacă presupunerea mea ar fi corectă, atunci ar fi interesant un studiu asupra frecvenţei bolilor genetice şi a tipologiei acestor boli în grupul aymara. Cred deja că rezultatul investigaţiei ar fi opusul unei investigaţii similare privind populaţia scandinavă unde limba neîngrijită, incoerentă, pline de omonime şi omofone este cuplată cu o mare frecvenţă şi diversitate de boli genetice (defect de limbă transpus în defect genetic şi de mentalitate sau altfel spus în defect de ADN-M şi ADN-EI).
Şi ca să-mi satisfac curiozitatea, am căutat articole privind studii genetice în populaţia aymara. Unul dintre ele, foarte elaborat, semnat de Cyntia M. Beall în 1999, privind o comparaţie între populaţiile platourilor înalte aymara versus tibetană, în privinţa adaptării funcţiei respiratorii la altitudine, găseste o variabilitate genetică mult mai mică (de 6%) în populaţia aymara comparativ cu 30% în populaţia tibetană. http://www.case.edu/affil/tibet/booksAndPapers/Hypoxia.pdf . Cifrele au cu atât mai multă valoare cu cât considerăm că şi tibetanii la rândul lor sunt un veritabil popor al zeilor care a avut parte de procese de manipulare genetică asemanătoare polulaţiei aymara. Dar... dacă limba are rolul de a stabiliza ADN-ul, atunci ce aţi zice de computere ADN care să folosească sistemul celor patru „litere” ATCG. Posibilităţile de incodare ar fi de 4 la puterea 4, adică de 256, faţă de 16 în sistemul binar... dar … şi despre asta vom mai discuta mult mai târziu...

Abordarea moleculei ADN în această manieră ne ajută să înţelegem zona de definire tehnică modernă a corpului spiritual, pentru că corpului spiritual înseamnă structură ADN-EI.
Alte considerente tehnice privind structura corpului spiritual derivate din intersecţia ştiinţe moderne - medicină orientală

Practic nu se poate vorbi despre un racord între corpul somatic şi cel spiritual. Asta se întâmplă numai în mintea noastră sau atunci când abordăm discuţia din punct de vedere didactic. Şi totuşi, având în vedere faptul că după moartea somatică (a corpului fizic) sufletul (energie informaţională subtilă) se desprinde de corpul fizic, trebuie să vorbim teoretic de acest racord. Am înţeles până acum că fiecare celulă contribuie la câmpul de energie informaţională, reglajele organismului fiind în special de ordin energetic. CORPUL DE ENERGIE SUBTILĂ MODULEAZĂ PERMANENT ACEEAŞI INFORMAŢIE: INFORMAŢIA ADN care înseamnă informaţie structurală şi funcţională!
Racordul între corpul somatic şi corpul spiritual presupune printre altele nişte porţi somato-energetice, descrise de textele vechi, la care ştiinţa actuală are din fericire, acces. Aceste porţi, extrem de importante pentru discuţia noastră reprezintă obiectul următor al investigaţiei.

“Anatomia” corpului energetic; mărci genetice

Corpul energetic este “măsurabil” şi cu propriile simţuri. Fiind alcătuit din energia subtilă cea mai densă şi antrenând sarcini electrice, corpul energetic poate fi “palpat” la o distanţă de până la 15- 20 cm de corpul somatic. Percepţia tactilă a corpului energetic este mai facilă de-a lungul meridianelor de acupunctură. Dacă vreţi să încercaţi, aveţi puţină răbdare. Insistaţi mai multe minute în şir cu palma dreaptă, degetele răsfirate deasupra aceleiaşi zone, făcând mişcări fine de rotaţie în sensul acelor de ceasornic! Pentru început, încercaţi percepţia tactilă între cele două palme sau cu palma dreaptă situată deasupra unei chakre energetice. După câteva încercări, percepţia tactilă va fi tradusă în senzaţie de căldură şi parestezii (furnicături). Încercaţi şi veţi reuşi. Toţi avem cam acelaşi echipament energetic. Toţi trebuie să reuşiţi! Pentru cei ce practică zilnic acest lucru, palparea meridianelor de acupunctură le poate aduce informaţii privitoare la starea corpului energetic. Pentru cei ce practicaţi acupunctura, veţi observa cum acele amplifică mult percepţia tactilă. Ca o confirmare a celor de mai sus trebuie să amintesc faptul că în Japonia între 30% şi 40% dintre practicanţii de acupunctură sunt ... orbi!
Subiecţii care au percepţii extrasenzoriale şi pot vedea aurele corpurilor, percep acest corp ca pe un ţesut luminos, în diverse culori, ce variază în funcţie şi de explorator, dar mai ales de starea de sănătate a celui investigat şi de starea sa de afect. Culorile variază: gri, verde, bleu, violet, iar strălucirea este mai mult sau mai puţin intensă.
Structura sa, bine îmbinată cu cea a corpului somatic, realizează la suprafaţa somei un câmp protector ale cărui linii de forţă sunt perpendiculare pe somă. Câmpul poate fi pus în evidenţă electronografic, prin fenomenul Kirlian. Tehnica constă în descărcarea unui curent electric, într-un sistem viu şi înregistrarea grafică a câmpului energetic, pe o placă fotografică. Tehnica a fost perfecţionată de mai mulţi autori. În România, dr. ing. Ioan Mămulaş are o contribuţie esenţială în dezvoltarea tehnicii şi în interpretarea datelor oferite de electronografie. Metoda se foloseşte cu succes, în diagnosticul diverselor afecţiuni, la Centrul de Acupunctură Bucureşti.

Anatomia energetică a fiinţei umane se regăseşte în diverse texte vechi, principala zonă de provenienţă a informaţiilor fiind textele orientale, în special acupunctura. ZOHARUL are la rândul lui propria modalitate de disecare a structurii energetice umane. De fapt in lume există două mari tratate care se descriu anatomia energetică şi anume ZOHARUL care disecă anatomia energetică a evreului standard si HUANG DI NEI JING SU WEN care descrie anatomia energetică a chinezului standard.
Fiziologia fiinţei umane este comandată de centri energetici.

Vă aduceţi aminte din postulatele Gariaev că energeticul este cel care comandă somaticului. Există o multitudine de centri de control, de importanţă diferită.

Persoanele care posedă percepţii extrasenzoriale, pot vizualiza aceste corpuri de energie subtilă, ce păstrează încă o formă umanoidă până la 50- 80 cm distanţă de corpul somatic.
Câmpul de ES uman se racordează la energia informaţională a mediului prin întregul “scut energetic” uman, dar în special prin intermediul chakrelor energetice. Ele îşi datorează denumirea aspectului particular de vârtejuri energetice. În hindusă, termenul de chakră înseamnă roată. Cei ce posedă capacitatea de percepţie extrasenzorială vizualizează chakrele ca depresiuni circulare la suprafaţa corpului energetic. Deoarece în fiecare chakră energia vibrează cu o frecvenţă diferită, fiecare va fi vizualizată în altă culoare. Sensul de rotaţie este sensul acelor de ceasornic. Chakrele sunt un continuum de ES sub forma unor pâlnii, în care ES se densifică de la periferie (marginea pâlniei) spre centru (vârf) - acolo unde densitatea este maximă şi devine practic de natură materială, somatică. Cu cât canalul de formă conică (pâlnia) se apropie de secţiunea lui minimă (vârf) cu atât informaţiile sunt prelucrate în scopul traducerii lor exacte în efecte neuro-endocrine (acţiune somatică).
Aceste chakre sunt relee energetice, transformatoare de vibraţii ce deţin informaţie inteligent codificată. Energia captată din universul energetic este transformată, modelată şi folosită inteligent de fiinţa energetică om.
Conectarea corpurilor de ES din fiinţa umană se realizează prin conexiuni complexe ES-ES, iar în aceste conexiuni chakrele cred că joacă de asemenea un rol important în recepţionarea – decodarea – recodarea – emisia informaţiei spre corpul subjacent şi în final spre corpul somatic. Ele integrează fiinţa în energiile universale şi o conectează la informaţia universală, contopesc practic omul cu Universul. Sistemele energetice vii sunt sisteme deschise care interacţionează cu alte sisteme vii şi cu mediul înconjurător într-un continuum energetic care înseamnă materie structurată în toate densităţile posibile. Eu văd organizarea ES din noi ca un continuum ce înconjoară corpul somatic pătrunzându-l în acelaşi timp, cu densitate scăzută la periferie şi crescută spre corpul somatic.


La nivelul chakrelor, frecvenţele energiilor primite de la nivelul energetic superior (CS) sunt decodate şi recodate în senmale stimul pentru sistemul neuroendocrin (somatic), la nivelul căruia se obţine un răspuns biologic adecvat, tradus în eliberare de neurohormoni şi alte substanţe biologic active. Cunoaştem din medicina clasică, occidentală, importanţa capitală a sistemului neuroendocrin în homeostazia organismului şi mai ştim că endocrinologia, neurofiziologia, imunologia sunt câteva dintre ştiinţele medicale în care volumul de informaţie creşte spectaculos, pe măsură ce se adânceşte cunoaşterea în biologie moleculară, genetică, informatică, biofizică. Important este că astăzi, cei ce încearcă să dea o concepţie unitară, logică, fiinţei energetice om, consideră că chakrele energetice modulează, de fapt, activitatea glandelor endocrine principale. Fiecare chakră este în relaţie directă cu o glandă endocrină din punct de vedere anatomic, energetic şi fiziologic. Structura energetică a fiintei umane este însă cu mult mai complicată, reglajul fiinţei (acordul fin) fiind realizat de mult mai mulţi centri energetici.
Racordul corpului spiritual cu cel somatic se află într-o dinamică continuă, numită de noi homeostazie, care nu este altceva decât menţinerea informaţiei ADN la parametri standard. Videobenzile holografice ADN-EI se îmbină în structuri ce dau forma şi consistenţa corpului spiritual.

Scheletul de bază al corpului energetic este reprezentat de 14 meridiane principale. Acest lucru este sugerat cu putere de denumirea lor în chineză: Jing Zheng (Zheng = cel mai important, care guvernează, principalul).

Fiecare meridian principal are traiect longitudinal şi câte două segmente: cel superficial şi cel profund.
Segmentul superficial, de suprafaţă, periferic conţine – are înşirate punctele de acupunctură, veritabili centri energetici de control şi comandă ai fiinţei umane.
Chinezii au denumit aceste puncte: Qi Xue, adică orificii ale energiei sau mai sugestiv: Kong Xue – găuri de transport de energie.
Prin segmentul intern sau profund, fiecare meridian vine în contact cu un organele interne şi cu alte structuri somatice.


Dintre cele paisprezece meridiane, douăsprezece sunt pereche-situate bilateral de-a lungul corpului şi membrelor, iar două dintre acestea fiind situate pe linia care împarte corpul în două jumătăţi atât anterior cât şi posterior (meridianele Ren Mai şi Du Mai). Racordul dintre corpul fizic şi fiinţa energetică este extrem de intim, ADN-ul material şi „oglinda” lui – ADN-ul energetic informaţional, se întrepătrund în fiinţa energetică om.

De-a lungul meridianelor principale sunt înşirate punctele de acupunctură, veritabile porţi somato-energetice, în număr (oficial) de 361. Dintre acestea 52 de puncte sunt situate median pe cele două meridiane centrale, care realizează împreună un veritabil canal central de energie, iar restul de 309 puncte au locaţie dublă bilaterală stânga-dreapă.
De fapt în total de-a lungul meridianelor vor fi 309x2+52=618+52=670 de puncte.
Şapte dintre punctele de acupunctură situate pe linia mediană, corespund unui numar de 7 chakre energetice primare - veritabili centri energetici primari de control al fiziologiei corpului somatic aflaţi în relaţie directă cu glandele endocrine aşa cum am amintit mai sus.
În afara scheletului energetic de bază mai sus descris, echipamentul energetic este completat de cele 8 meridianele extraordinare, ce realizează derivaţii, conexiuni între meridianele principale şi organele interne, ţesuturi, de punctele de acupunctură extrameridiane în număr de 36 (48 după alte şcoli), şi de alte structuri energetice secundare în al căror amănunt nu intru.
Pentru lucrarea de faţă nu are nici o importanţă descrierea meridianelor, ci complexitatea sistemului informaţional energetic al fiinţei umane.
De unde ştim că el există cu adevărat? Tehnica modernă reuşeşte să pună în evidenţă aceste meridiane. Cel mai spectaculos moment al acestor căutări consider că este tehnica de punere în evidenţă a meridianelor principale de acupunctură cu radionuclizi – Techneţiu radioactiv. Prin injectarea marker-ului în punctele distale Jing, s-au pus în evidenţă în anii trecuţi 11 dintre cele 12 meridiane. Deşi tehnica a fost imaginată şi pusă în practică pentru prima dată în România în 1984!, de către dr. Bâgu Virgiliu din Galaţi, premiera a fost semnată de o echipă de autori francezi. Substanţa marker nu a migrat după traseele anatomice (somatice), ci a urmat traseele energetice descrise de anticii chinezi.
În privinţa stabilirii proprietăţilor fizico-chimice ale punctelor de acupunctură, sarcina a fost mai uşoară, deoarece la investigarea materiei palpabile ne pricepem ceva mai bine, legile fizicii cunoscute fiind valabile în bună parte pentru aceste puncte. Am subliniat cuvintele de mai sus pentru a subînţelege că ceea ce se întâmplă în poarta somato-energetică este mai greu de surprins cu tehnicile actuale. Vorbim despre caracteristici electrice, magnetice, măsurabile; ştim de asemenea că la nivelul porţii are loc o traducere a frecvenţelor unui câmp magneto-electric în semnale electrice ce vor determina stimuli în a elibera sau în a opri producţia de ceva: hormoni, enzime, prostaglandine, leucotriene, în general, substanţe biologic active. Cred, însă, cu putere, că în prezent nu avem încă posibilitatea tehnică de a surprinde evenimentul cel mai important şi de a-l măsura. Evenimentele surprinse de noi în poarta somato-energetică sunt după părerea mea perifenomene. Totuşi evidenţierea şi măsurarea lor a fost importantă prin faptul că ne-au permis reidentificarea punctelor şi înţelegerea la nivelul tehnicii actuale a ceea ce se întâmplă în punct. În principal, porţile somato-energetice se diferenţiază de punctele indiferente ale pielii prin:
- potenţiale electrice crescute - până la 300mV;
- valori mari ale capacităţii electrice – până la 1 mF;
- rezistenţă electrică scăzută – 20- 250 mW;
- respiraţie cutanată crescută evidenţiabilă prin emisie crescută de bioxid de carbon;
- temperatură locală mai mare;
- emisie fotonică crescută de 1,5 ori faţă de punctele indiferente (ştim că anticii au “văzut” energia băltind în punctele de acupunctură);
- emisie de semnale sonice cu frecvenţa de 2-15 Hz.
Punctul are 1-2 mm2 suprafaţă, iar aspectul pe secţiune este de trunchi de con, cu baza mare situată în profunzime la 1- 3 cm subcutanat. În profunzime, punctul se caracterizează prin:
- prag scăzut de electropercepţie;
- posibilitate de a stoca o cantitate mare de sarcini electrice;
- are electrorezonanţă cu alte puncte (senzaţie de meridian);
- are electrorezonanţă cu energiile din mediu;
- conductibilitate electrică crescută;
- migrare crescută a radionuclizilor.
Chinezii sau mai bine zis, învăţătorii lor, au denumit aceste puncte: Qi Xue, adică orificii ale energiei sau mai sugestiv: Kong Xue – găuri de transport. Sistemul energetic este în continuă activitate, iar nivelul acesteia este în funcţie de integrarea în mediu, de starea de sănătate. Boala modifică fiziologia şi morfologia punctului care suferă variaţii de dimensiune (se deschide sau se închide) şi caracteristicile fizice enunţate mai sus.

MĂRCI GENETICE


Datele privind localizarea şi prezenţa punctelor în diverse texte vechi nu sunt unitare de la zonă la zonă geografică. În primul rând, deşi acupunctura s-a practicat în antichitate la scară largă de la Orientul Îndepărtat şi până la Egipt , Dacia, instrucţiunile de predare ale acupuncturii au fost diferite, dar chiar şi hărţile energetice au diferit mai mult sau mai puţin. Clasic se consideră că şcoala chineză a fost prima, dar la fel se pot lăuda şi japonezii, coreenii sau vietnamezii. În fiecare dintre aceste state există mai multe şcoli distincte, în China şi Japonia de ordinul zecilor...
Lumea occidentală s-a lămurit cu greu că medicina energetică orientală - acupunctura funcţionează la fel de bine ca şi medicina somatică occidentală. Multe state occidentale au oficializat acupunctura ca metodă terapeutică, altele mai au mult până acolo. Ministerul Sănătăţii (Socialstyrelsen) din Suedia, de exemplu, este departe de-a omologa acupunctura sau homeopatia între specialităţile medicale...
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) acceptă metoda de tratament, dar s-a sesizat cu privire la metode şi la existenţa diferenţelor dintre hărţile chinezeşi, japoneze, coreene etc. Numărul de puncte (centri energetici) a variat de la o şcoală la alta mai ales între 361 şi 365. Diferenţele principale dintre şcoli se referă mai ales la punctele situate bilateral, în afara canalului central format de meridianele centrale. Aceste două meridiane principale mediane conţin pentru toate rasele orientale 52 de puncte. Variaţia punctelor bilaterale este de minim de la 309x2=618, la cel puţin 313x2=626. Variaţia „clasică” a numărului total de puncte este de la 618+52=670, până la 626+52= 678. De aceea, reprezentanţi ale diferitelor şcoli de acupunctură din statele sus amintite, după un program de standardizare ce a început în 1980, s-au întâlnit în Filipine în 2005 sub auspiciile OMS pentru a standardiza atât locaţia şi denumirea punctelor de acupunctură cât şi aspecte privind metode de tratament.
http://www.acupuncturetoday.com/mpacms/at/article.php?id=30035
Rezultatele preliminare au constat printre altele în admiterea că harta umană conţine 14 meridiane principale de acupunctură cu 361 de puncte. Totuşi, locaţia a 92 de puncte dintre cele 361 a fost pusă sub semnul incertitudinii, a discuţiilor aprinse. În final, s-a ajuns la un consens asupra locaţiei a 77 de puncte dintre cele 92, 15 puncte fiind în continuare în dispută. OMS le-a trasat ca sarcină încheierea discuţiilor privind cele 15 puncte până în 2006. De atunci nu ştiu la ce rezultate s-a ajuns, dar deja nu mai are importanţă... Aberaţie mai mare nici că se poate... Este ca şi cum OMS ar vrea să standardizeze culoarea pielii sau forma ochilor tuturor locuitorilor planetei. Gândirea lor materialistă nu poate accepta că pe lângă diferenţe somatice, rasele mai au şi diferenţe în structura energetică. Diferenţele somatice dintre rase nu sunt decât expresia vizibilă a diferenţelor structurale genetice dintre ele; structura „invizibilă”a fiinţei urmează şi ea diferenţele structurale rasiale. Diferenţele de hărţi energetice exprimă diferenţele genetice dintre chinezi, care nici ei nu sunt unitari genetic, japonezi, coreeni, vietnamezi, etc. Cu alte cuvinte OMS a reuşit să evidenţieze prin acest proiect o variaţie şi mai mare decât cea clasică, asupra atât a locaţiei şi a existenţei unui anumit număr de puncte (centri energetici).
În ediţiile trecute ale cărţii menţionam faptul că mayasii ne povestesc despre "ZEII NUMERE ÎNLĂNŢUITŢI ÎN MARELE TIMP". Am afirmat în anii trecuţi că aceste numere sunt codificări numerice de mărci genetice produse în diverse segmente temporale, imposibil de ordonat cronologic. De asemenea Zoharul ne vorbeşte despre fiinţele din “lumea punctelor”. Voi reveni asupra acestui subiect.
Din punct de vedere practic, apartenenţa unui om la o rasă sau alta este foarte uşor de evaluat genetic-energetic. Aparate simple, detectoarele de puncte de acupunctură pot determina nu numai numărul total de puncte, ci întreaga hartă energetică a individului. Teoretic se pot redesena hărţile energetice în funcţie de apartenenţa la o anumită rasă, grup populaţional. Acupunctura ar putea creşte în eficienţă în acest context, căci a practica acupunctură chinezească sau japoneză unui european nu pare tocmai logic...
Adio arbori genealogici complicaţi şi nesiguri, adio cercetări genetice laborioase ale cromozomului Y sau alte metode imaginate pentru a stabili puritatea genetică a individului... dacă vreţi aţi putea să ştiţi cărui grup genetic aparţineţi folosind cu succes un detector de centri energetici! Ce idei mai am !!! Nu-i aşa?!


Creierul – un analizor de frecvenţe

Probabil, creierul este organul despre care s-a scris cel mai mult. De ce? Pentru că în ciuda acestui fapt, este relativ puţin cunoscut.
Cercetările întreprinse în ultimii ani asupra fiinţei umane au pus în evidenţă natura bioelectromagnetică a energiei sale. Astăzi se ştie că principalul generator de unde bioelectromagnetice este sistemul nervos, în special sistemul nervos central. Se cunoaşte din ce în ce mai mult despre modalitatea în care sunt generate bioundele, se cunosc destul de bine fenomenele biofizice şi biochimice de generare şi de transport al sarcinilor electrice în corpul neuronal şi interneuronal.
Cercetările au demonstrat că influxul nervos are viteză mare şi caracter electric. El dezvoltă simultan şi biounde electromagnetice. Din punct de vedere biofizic neuronul şi întregul sistem nervos constituie biogeneratori de unde electromagnetice care însoţesc întreaga activitate umană. Astăzi se elaborează noi concepte biofizice ale funcţionării celulei, în particular ale neuronului. Observaţiile pornesc chiar din nucleul celulei, unde informaţia genetică constituită în ADN este structurată pe un ax antiparalel dubluhelicoidal, spiralat cu caracter dielectric, ce determină căi rapide de acces şi de transport al electronilor în nucleul celular şi mai departe, în celule. Celula nervoasă (neuronul) este o celulă particulară, caracterizată histologic prin existenţa mai multor terminaţii scurte numite dendrite şi o terminaţie cu lungime mare numită axon. Acesta este acoperit cu o teacă întreruptă din loc în loc, la intervale egale formând mici strangulări. Circulaţia electronilor de-a lungul axonului, cantitatea de sarcină electrică ce trece prin axon, este reglată de un singur nucleu. Trecerea influxului nervos se însoţeşte de flux magnetic datorită profilului cilindric al axonului, în a cărui compoziţie intră diverse substanţe chimice cu dispunere spaţială, ce determină efectul de câmp magnetic – biocâmp. Constantin Bursuc şi colaboratorii demonstrează, în paralel cu alţi cercetători de pe mapamond, că învelişurile axonului se comportă ca nişte oglinzi bioelectromagnetice, în care câmpul este amplificat, neuronul fiind un adevărat biolaser inclus într-o succesiune de circuite oscilante. Pe de altă parte, este demonstrat că circulaţia de sarcină de-a lungul axonilor transformă fiinţa umană într-un circuit oscilant de factură biologică, adică într-o bioantenă. Diverse experimente extrem de sofisticate au demonstrat că sistemul nervos central generează şi operează cu biounde electromagnetice. Astăzi s-a experimentat montarea de microprocesoare care valorifică superior potenţa radiobioenergetică a sistemului nervos central. S-a reuşit ca prin intermediul acestora să fie transmise semnale auditive sub formă de impulsuri electrice de la distanţă către microprocesor şi mai departe către analizorul auditiv, care a decodat informaţia primită. Se pare că astfel de studii sunt destul de avansate în institutele care practică deja implanturi cerebrale de microprocesoare, care transformă omul în robot. Tocmai de aceea, despre astfel de studii veţi auzi mai puţin.
Nu intenţionez să ţin un curs de neurologie, ci doar să subliniez că efortul făcut în această ştiinţă în ultimii ani a fost orientat spre a găsi modele, soluţii de funcţionare ale creierului pornind de la unitatea de structură a creierului – neuronul, de la modalitatea în care acesta se conectează cu alţi neuroni realizând structuri mai complicate: centri, staţii, etaje de analiză şi control. Au fost făcuţi paşi importanţi în neurofiziologie, capitol fascinant al fiziologiei. Se cunoaşte în prezent modalitatea de sinteză – stocare – eliberare de diverşi mediatori chimici produşi de neuron, marea majoritate având structură proteică. Sunt însă mari “noutăţi” şi în acest domeniu. Neurobiologia clasică ne-a învăţat că elberarea de neurohormoni este efectul unui impact fizic, tridimensional – spaţial între receptor şi mediator chimic – hormon. Regretatul Jacques Benveniste - doctor în medicină, fost director al Institutului Naţional Francez de Cercetare Medicală cunoscut în lume pentru cercetări în domeniul alergiei şi proceselor inflamatorii propune un alt model de interacţiune între receptor şi mediator chimic şi anume, cel electromagnetic. După ce a impresionat lumea medicală cu eseurile privind memoria apei şi memoria moleculelor, Jacques Benveniste susţine că semnalele care duc la eliberarea de neurohormoni sunt de natură energetică subtilă.

Memoria

Pe de altă parte s-au făcut ceva progrese în înţelegerea proceselor ce stau la baza memoriei. Neuropsihologul american Karl Pribram a căutat timp de 30 de ani sediul memoriei. Sacrificarea şoarecilor pe altarul ştiinţei pentru a afla acest lucru, nu a dus nicăieri pentru că şoarecii, deşi lipsiţi de diverse părţi ale creierului lor, nu puteau fi determinaţi să uite... Se cunoaşte mult din neurofiziologie, din modalitatea în care creierul coordonează viaţa de zi cu zi a fiinţei noastre, dar cu toate zecile de mii de pagini scrise, cu toată cunoaşterea materiei pozitive numită creier, tonele de cărţi scrise nu ajută prea mult la dezlegarea enigmei privind modalitatea de a gândi, de a conştientiza, de a reprezenta mental, de a elabora modele logice, de a stoca amintirea şi aşa mai departe. În acest domeniu are loc o adevărată revoluţie în două sensuri. În primul rând noutatea modalităţii de a aborda funcţiile creierului reprezintă o revoluţie, iar în al doilea rând momentul devine revoluţionar prin numărul mare de oameni de ştiinţă ce devin adepţii noilor concepte.
Modelul hologramei este unul dintre aceste concepte ce stau la baza noilor teorii ce privesc funcţionarea creierului. Holograma este o realizare tehnică superbă, este o imagine tridimensională, spaţială, care are o proprietate deosebită: fiecare părticică a ei este în stare să reproducă întreaga imagine sau folosind alte cuvinte, unitatea de structură defineşte (conţine) întregul. Creierul se pare că funcţionează într-un mod asemănător. Vizualizarea unui far de Mercedes duce la reprezentarea mentală instantanee a întregului autoturism sau vederea unei mâini reproduce mental imaginea omului. În anul 1947 Dennis Gabor a descoperit modalitatea de a transforma imagini ale obiectelor în game de frecvenţe înregistrate pe un film holografic şi de a retransforma aceste frecvenţe în imaginea obiectului iniţial, realizând astfel primele holograme. Inventarea hologramei l-a condus pe Karl Pribram la abandonul căutării substratului material al memoriei. Computerul numit creier realizează analize complexe asupra frecvenţelor tuturor datelor pe care le primeşte prin simţuri. Imaginile recepţionate nu sunt decât decodări ale gamelor de frecvenţă pe care creierul le percepe. Filmul holografic se proiectează permanent mental ca imagine recepţionată. Cam acelaşi lucru se întâmplă şi pentru celelalte simţuri – receptori – analizori de frecvenţă. Nu numai ochiul, dar şi urechea şi celelalte simţuri sunt analizori de frecvenţă. Teoria ce se impune este: “creierul construieşte o realitate concretă, interpretând frecvenţele dintr-o dimensiune care transcende timpul şi spaţiul” (Patrick Drouot). Pentru a sublinia natura dinamică a universului ce se reflectă în imaginile recepţionate de creier, David Bohm a introdus termenul de holomişcare. Profesorul William Tiller de la Universitatea Stanford California, autorul diagramei ce-i poartă numele, este şi el adeptul acestui model holografic de creare a reprezentărilor realizate de creier şi afirmă că toate lucrurile trebuie considerate “corpuri de realitate impermanentă”. Cu alte cuvinte, tot ceea ce percepem nu reprezintă decât o iluzie oferită de propriile noastre simţuri. Sub acest aspect, se ştie bine că diverse fiinţe ale scării filogenetice creează imaginea aceluiaşi obiect total diferit; vederea poligonală a albinelor este un exemplu în acest sens. Rămâne întrebarea: unde se codifică aceste frecvenţe, unde stocăm amintirea, unde este eul, sinele? Se pare că acest superb organ, - creierul - permanent obiect de studiu, nu reprezintă decât computerul fiinţei energetice globale ce se numeşte om. Creierul “are rolul de interfaţă între expresia sufletului şi viaţa fizică” (Patrick Drouot), conectează realitatea ES la cea a MP având rolul de traductor, analizor, sintetizează şi interpretează evenimentele ce au loc la graniţa material/imaterial. Stocarea informaţiei se face însă, în aşa-zisele “bile de memorie”, organizate, în ES.
Şi totuşi, conform raţionamentelor din paginile de mai sus că există o relaţie directă între structura ADN necodor (98% din ADN) şi filmele – holovideobenzile pline de informaţie ce priveşte atât fiziologia fiinţei, instinctele, personalitatea individuală. Unde s-ar putea încoda memoria dobândită? S-a considerat că neuronii sunt cei care ar trebui să încodeze memoria şi prin urmare s-a analizat modificarea de la nivel ADN neuronal (din hipocampus) în cursul procesului de memorare. Cercetătorii Courtney A. Miller and J. David Sweatt de la Universatea Alabama , Birmingham, AL. au descoperit că procesul de metilare la nivelul genelor este implicat în formarea memoriilor. Studiul va continua pentru nivelul cortexului, acolo unde se consideră că memoria este integrată. Cu alte cuvinte mai simple, s-a descoperit că formarea de memorii duce la modificarea structurală a ADN. Structura însă are corespondent în ADN-EI. Teoretic deci, formarea de memorii duce la modificări ADN-EI. Reţineţi această idee. Veţi vedea că textele vechi , în special Zoharul sugerează puternic faptul că ADN-EI încodează memoria dobândită. Tot ceea ce memorăm, are drept suport limbajul. Tot ceea ce exprimăm, gândurile, ca şi toate experienţele de viaţă pot fi exprimate de limbaj, pentru că în fiecare secundă, gândirea are drept suport limbajul. Scriam mai devreme că secvenţa elementelor ADN la nivelul ADN necodor copiază structura limbajului. La acest nivel este încodată cred eu şi memoria dobândită. Anticipez un pic şi vă dezvălui încă de pe acum (ca să vă trezesc interesul) faptul că în pomul vieţii sunt analizate elemente genetice ADN-EI ce aparţin omului după moarte. Aceste elemente sunt denumite cu litere. În două zone diferite ale pomului vieţii notate cu BINAH şi MALCHUT vor fi două feluri de litere. Cele din BINAH sunt corespunzătoare elementelor genetice extraterestre. Cele din MALCHUT aparţin morţilor umani şi trebuie compatibilizate cu cele din BIHAH. Diferenţa esenţială dintre literele celor două zone este faptul că cele din MALCHUT, adică cele umane “sunt însoţite de limbaj, de plăceri şi de dorinţe”, adică au încodată memoria vieţii pământene ce are drept suport limbajul. Aceasta trebuie înlăturată prin procese specifice care au loc în pomul vieţii. Voi reveni cu detalii extrem de interesante!

Am convingerea că metilări ADN au loc şi în alte tipuri de celule decât cele neuronale, mai precis… în toate celulele corpului. Acest proces cred că derivă ca o caracteristică de bază a fiecărei celulă stem (ce se poate diferenţia în orice fel de celulă). Am convingerea că anii ce vin vor demonstra modificări strucurale ADN mai ample decât procesul metilării, existente la nivelul întregului corp, probabil cu o intensitate sprorită la nivel de sistem nervos central şi … la nivelul cordului.
Sugerez celor care ar întreprinde o cercetare în acest domeniu să compare trei tipuri de ADN: cel aparţinând embrionului, nou-născutului şi adultului. Surpriza va fi uriaşă!!!!
Conform Zoharului elementele genetice ADN-EI aparţinând nou-născutului sau copilului până la vârsta de un an sunt mult mai simple – aproape lipsite de limbaj şi trec direct pe o treaptă superioară de analiză în MALCHUT (în pomul vieţii). Este şi normal, pentru că experienţa de viaţă şi implicit memoria copilului mic este redusă comparativ cu cea a adultului. Am să revin la momentul oportun.

O primă referire la ZOHAR - cartea înţelepciunii ebraice?!


În toamna anului 2004 .... foarte târziu (dar mai bine decât niciodată) am început să citesc Zoharul. Această lucrare apărută cred – o dată cu Biblia, este o explicaţie tehnică extrem de avansată a Torei (primelor cinci capitole ale Bibliei). Este cartea de bază a cabalei, carte din care se pare că nimeni nu a înţeles nimic pănă acum sau mai bine zis fiecare a înţeles ce vrea, susţinând că de fapt a înţeles pe ici pe colo câte ceva... Se spune despre Zohar că ” a fost pecetluită imediat după ce a fost scrisă şi încuiată cu o mie de lacăte ” (Eli Vinokor). E… cam aşa este. Părerea mea este că Zoharul, aşa-zisa carte a splendorii, a înţelepciunii, a forţei spirituale, nu este decât un cod mai greu de descifrat din punct de vedere tehnic, dar care astăzi este aproape complet decodificabil.
Iată mai întâi o scurtă istorie a acestei cărţi cu mult deosebită de tot ce s-a scris pe Terra în toată istoria noastră cunoscută. Se spune că a fost scrisă într-o peşteră din Muntele Meron din Galilea – Israel la jumătatea secolului II al erei noastre. Autorii - zic eu aparenţi, ar fi fost Rabi Şimon Bar Iohai şi fiul său Elazar care au stat în peşteră timp de 13 ani alături de alţi teoretic iniţiatori ai cabalei. Conform cărţii, Rabi Simon a dictat cartea, Rabi Aba a scris, Rabi Elazar fiul lui Şimon a învăţat-o pe de rost, iar ceilalţi însoţitori au repetat în gând… Povestea lor este condimentată evident cu dramatism – au stat ascunşi de autoritatea romană, scriau noaptea, n-aveau nici computer, nici electricitate, nici corector, dar nici cenzor, nici … nimic, ci doar idei şi plăcerea de-a scrie o carte cu care să-şi piardă timpul liber preţios nu numai Toni Victor Moldovan, ci şi o grămadă importantă de alţi înaintaşi care au sperat că vor înţelege câte ceva până la urmă. Speranţe deşarte, căci mai toţi s-au limitat să atribuie Zoharului o valoare spirituală nemaiîntălnită, nemaiauzită şi cu asta cam basta…
Mă întorc la drumul istoric al cărţii care se pare că a dispărut până în secolul al paisprezecelea când este descoperită de Rabi Moşe De Lion din Valadolid – Spania. Acesta nu prea înţelege nici el mare lucru din carte, care era să fie vândută mai târziu de văduva lui. Din acel moment istoric cartea iese în lume fără să atragă o atenţie deosebită (am aproape certitudinea că o bună parte dintre Dv., cei ce citiţi aceste rânduri nu auzit de ea). Şi nici nu este de mirare, ba mi se pare chiar normal să nu fi auzit de o carte din care oricum nimeni nu a înţeles mare lucru.
Este de departe cel mai greu text dintre toate şi am avut noroc să dau de el după ce am scris primele adiţii ale PT. De ce este greu? Dacă aş fi început investigaţiile mele cu Zoharul, nu aş fi avut nici o şansă să pricep ceva. Zoharul se adresează celui care deja cunoaşte nu numai mecanismele de bază ale programului, ci are deja o înţelegere avansată asupra lui şi mai ales o cunoaştere bună asupra fiinţei energetice OM.
Scriam în ediţiile trecute ale PT că tradiţia ebraică vorbeste de şapte nivele de încodare a Bibliei, şapte nivele ce depind de dezvoltarea ştiinţelor. Zoharul este practic un decodor al Bibliei.
Sunt mulţi factori care amplifică dificultatea cărţii. În primul rând, am convingerea că şi această carte sau mai bine zis – această carte în mod special a fost implantată cu ajutorul unei tehnici de acurateţe maximă. Presupun că a fost pur şi simplu ataşată ca modul de informaţie unui embrion care mai târziu s-a numit Rabi Şimon Bai Iohai. De fapt, parcurgând cele 22 volume ce conţin câteva peste 16.000 de versete este lesne de constatat după rabinii care poartă discuţiile ce fac obiectul Zoharului, că proiecţia lor temporală este pe parcursul Vechiului Testament. Asta mă face să-mi pun întrebarea dacă nu cumva Zoharul a fost de fapt rescris în secolul al doilea. Oricum ar fi fost, cei (cel) care a scris Zoharul au avut de făcut o muncă titanică, mai ales că în mod sigur, nu au înţeles nimic din ce au scris.
Spre deosebire de Biblie, în cazul Zoharului nu există traduceri mai vechi integrale, care să faciliteze înţelegerea sensului anumitor cuvinte. Traducerile succesive, apropiate în timp ar putea avea darul de a facilita găsirea sensului exact al cuvântului din text. Anumite cuvinte - expresii ar putea să fi suferit schimbări majore de înţelegere, sens în timp. Am multe exemple de sensuri total diferite ale aceluiaşi cuvânt existent în daneză, în norvegiană şi în suedeză, limbi care au un trunchi comun, ceea ce ne spune că factorul timp poate acţiona în acest mod asupra limbii.
Avem o singură traducere integrală a Zoharului în limba engleză mai exact, din aramaică direct în engleza modernă. Dificultatea este maximă şi de aceea, uneori traducătorul ne oferă şi el variante, ce-i drept mult asemănătoare. Este în curs de traducere integrală o a doua variantă în limba engleză estimată a fi gata în 2010.
Am putea crede că o altă dificultate ar deriva din traducerea unei exprimări arhaice într-una modernă. Este un sâmbure de adevăr aici, dar adevărul cred că este şi mai ... dezavantajos pentru noi cei care vrem să înţelegem. Fac o paranteză. Poate că unii dintre Dv. sunteţi deja familiarizaţi cu relatările privind oamenii în negru, ce ţin de fenomenul OZN. Pe scurt, mai ales prin anii 50-70, martorii fenomenului OZN, deţinători de dovezi materiale, filme, poze, etc, se trezeau acasă cu nişte indivizi ciudaţi îmbrăcaţi în negru, cu anatomie şi fizionomie mai puţin pământeană, călătorind în maşini demodate, care încercau să-i intimideze pe martori, cu scopul de-a limita informaţia privind fenomenul OZN şi tot ce ţine de el. Ei bine, aceşi indivizi, deşi pronunţau o engleză impecabilă fonetic, aveau mari probleme cu sintaxa, cu armonizarea acelei limbi engleze cu locul geografic. Mai simplu spus, cuvintele nu stăteau bine în frază... interesant, nu?

În traducerea Zoharului se poate observa de multe ori că anumite fraze extrem de lungi au o sintaxă complicată, “stâlcită”, care nu cred că se datorează neapărat unei proaste traduceri, ci poate unei lipse de armonizare între sintaxa limbajului LOR şi cel al limbii aramaice şi mai departe unei lipse de armomizări cu limba engleză. Aminteam mai devreme de limba aymara , care foloseşte un sistem logic trivalent, diferit de logica bivalentă a limbilor indo-europene. Traducerea unui mesaj dintr-un sistem lingvistic în celălalt ar putea fi uneori dificilă. Sunt aproape sigur că EI, chiar dacă ar folosi un sistem linvistic bazat pe un alt model logic, s-au străduit să traducă cât mai corect textele transmise prin intermediul implantului de informaţie. În concluzie, cred că dizarmonia în traducere este în primul rând la nivelul limbă extraterestră – limba aramaică (limbi probabil dismorfice). În afara sistemului logic diferit, pot exista concomitent diferenţe de construcţie, de topică a frazei existente între EI şi noi. Anumite modalităţi de abstractizare a unor noţiuni, de raportare a unor evenimente, sensuri, nuanţe unele faţă de altele rămân tipice LOR şi greu de pătruns pentru noi. Gândiţi-vă spre exemplu la modul în care populaţia aymara priveşte noţiunea timp: viitorul este de fapt suma evenimentelor trecute pe care observatorul le ale în faţă ca pe un film. Pentru ei ... viitorul este clar! Trecutul, fiind în spatele subiectului... o mare necunoscută (nu-l poate vedea). Gândiţi-vă că deşi călugării spanioli şi alţi învăţaţi au încercat şi reuşit să înveţe aymara, nu au reuşit să pătrundă sensurile exacte ale limbii – sursă permanentă de neînţelegeri tocmai pentru că există dismorfism lingvistic între aymara şi limbile indo-europene, spre exemplu - spaniola.
În cazul Zoharului, toate aceste posibile diferenţe (limba extraterestră – aramaică) se reflectă evident şi mai departe în traducerea de ordin doi: aramaică-engleză. În multe dintre versete, deşi mesajul este relativ uşor de înţeles, eşti obligat să învârţi fraza pe toate părţile pentru a pune cuvintele în ordine. Din păcate, pentru un număr mare de versete varianta engleză pe care o am drept bază de analiză este încâlcită, fără curgere, uneori fără logică. Foarte probabil că traducătorul englez a dorit o traducere cuvânt cu cuvânt pentru a respecta fidelitetea textului, dar şi mai probabil, traducătorul nu a înteles mare lucru din acele versete şi a presupus că nici altţii nu vor înţelege. Zoharul însă este ... inteligent, este jazz cuantic, coerent. Caracterul său holografic , prin care un aspect este disecat în zeci şi sute de părţi abordate din zeci de unghiuri, ne ajută să identificăm veresetele „corecte”, pe care ne putem baza. Pot să dau o mulţime de astfel de exemple, însă cartea de faţă ar deveni o povară cum prea mare pentru cei mai multi cititori.

Zoharul conţine o multitudine de denumiri – noţiuni ce nu-şi au corespondent în lumea noastră. Ele sunt traduse ca atare din aramaică şi numai perspicacitatea ne ajută să definim acele noţiuni, să le găsim un corespondent fie el chiar şi imaginar, dar logic. Fără cunoaştrea elementelor de program descrise de mine în ediţiile anterioare ale PT, fără a avea noţiuni de fizică a energiilor subtile, de medicină şi de anatomie energetică, pătrunderea Zoharului este imposibilă.
Zoharul parcurge relativ cronologic relatările Bibliei făcând zeci de observaţii, despicând firul nu în patru, ci într-o sută.
Cea mai mare dificultate derivă din abundenţa unor termeni care cel puţin la prima vedere nu ştim ce ar putea defini, nu au nici un corespondent în viaţa noastră de zi cu zi şi nici măcar în tehnica de vârf sau mai exact, nu au corespondent în nimic din ceea ce ştim sau credem că ştim. Unele denumiri sunt mai greu de pătruns, altele rămân pentru mine chiar şi în acest moment un mister nedezlegat. Chiar dacă mi le explic parţial şi-mi fac parte dintr-o înţelegere generală, îmi este greu să le explic, pentru că nu există vocabular uman pentru multe dintre noţiuni. Nu este chiar uşor... Şi totuşi, organizarea holografică a Zoharului face ca aceste noţiuni să fie reluate în atât de multe metafore, moduri de exprimare, situaţii, încât ghicitorile devin mai simple. Chiar Zoharul ne spune că ar conţine 3000 de versuri care metaforizează numai cele trei coloane energetice ale anatomiei umane. E, păi în trei mii de versete ar fi cazul să ne dăm seama despre ce coloane este vorba.... Trebuie să recunosc cinstit că nici eu nu m-am prins decât după citirea a câtorva sute dintre cele 3000. Dar de ce m-am prins? Pentru că am cunoştinţe despre organizarea energetică a fiinţei umane, despre meridiane şi axe energetice. Altfel, m-aş fi uitat şi acum ca mâţa-n calendar.
O mulţime de denumiri bizare se referă (după părerea mea) la structuri genetice energetice proprii LOR (creatorului), altele sunt proprii evreilor, iar altele sunt structuri din afara programului evreiesc..... Zoharul explică într-o amănunţime uluitoare selectarea grupele de gene ADN-EI care au dus la construirea actualului program de inginerie genetică a poporului evreu. Aceste grupe de gene - fragmente ADN-EI, evident corespunzătoere unor structuri materiale ADN au fost denumite cu litere – actualele litere ebraice, structuri mai mari genetice ADN-EI (mai multe litere) au fost au format nume proprii care denumesc de fapt structuri – variante de structuri genetice în ADN-EI folosite de-a lungul programului. Aceleaşi litere ebraice au fost folosite la scrierea Zoharului, Bibliei şi altor texte, care înţelegeţi au un anume caracter de „viu”. Limbajul ADN în structuri materiale/subtile este folosit în Zohar într-o formă extrem de avansată, fascinantă.
Structuri genetice energetice mai ample includ structuri mai reduse sau foarte mici. Unele dintre aceste structuri mari conţin sau nu anumite structuri mai mici sau variante ale lor notate diferit. Este până la urmă un joc matematic de reuniuni de diferite multimi de elemente, care se învârt de fapt în jurul structurii genetice energetice standard a evreului şi a creatorului său. Alături de aceste noţiuni de anatomie energetică apar alte noţiuni tehnice pe care cu greu putem să le interpretăm deoarece omenirea nu a ajuns încă la nivelul tehnic de înţelegere a autorilor Zoharului. Toate aceste elemente notate prin cuvinte aparte sunt ”personajele principale” ale Zoharului – carte care urmăreşte şi explică îndeaproape detaliile biblice legate de crearea genetică a poporului evreu.
În Zohar fiinţa umană este disecată sistematic, capitole întregi şi subcapitole analizând structura energetică a omului.
Calculatorul ajută enorm la decodarea primară a Zoharului măcar prin facilitarea unor sinteze în informaţia privind acele noţiuni ciudate. În urmă cu ani de zile, când m-am apucat de decodat Biblia, nişte semne de carte, adnotări pe margine şi sinteze în caiet mi-au fost suficiente ca să fac o prezentare sintetică. E, cu Zoharul nu mai ţine figura asta. Mărimea şi complexitatea sa impune munca pe calculator.
Şi acum o întrebare bună… De ce m-aţi crede pe mine care vă ofer o variantă grea sau supergrea şi complicată de înţelegere a Zoharului în loc să-i credeţi pe cei ce consideră această carte forţa spirituală a înţelepciunii ebraice… Veţi hotărî singuri pe parcurs, dacă aveţi răbdarea şi tenacitatea de-a citi mai departe.
Cred că Zoharul este de departe cea mai antrenantă lucrare pentru creierul uman. Pe parcursul acestei lucrări, cel puţin în analiza PIG evreiesc, veţi avea multe referiri la Zohar. Este vorba de o integrare a Zoharului în mecanismele PT şi nu despre o pură decodare a întregului Zohar. O astfel de carte ar avea cel puţin mărimea celei de faţă, ar implica TIMP şi muncă de Sisif ce nu ar duce decât la detalierea şi la extinderea ideilor prezentate în această carte. Oricum de-a lungul diverselor capitole am să vă prezint o sinteză a pricipalelor idei desprinse din Zohar. Dacă-mi voi lua un contract de 6 luni în Groenlanda sau pe Spitzbergen, poate că voi face şi o detaliere... dar mai vedem până atunci…